Plantele fac mereu obiectul cercetărilor ştiinţifice pentru că se dovedesc un bun înlocuitor pentru medicamente sau pentru că pot preveni anumite boli. Dintre toate grupurile de plante analizate, cercetătorii de la Harvard au descoperit că verdeața (spanacul şi salata verde) au fost asociate cu cel mai mare grad de protecție împotriva bolilor cronice. Mai exact, o porție pe zi reduce cu 20% riscul de infarct și accident vascular cerebral.

Spanacul este un adevărat depozit natural de vitamine şi minerale. Conţine săruri minerale – sulf, mangan, cupru, zinc, iod, fier, magneziu, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, vitamine (A, B1, B2, B12, PP, C), acid folic, lipide, glucide, aminoacizi.

Interesant în cazul spanacului este faptul că, deşi nu conţine atât de mult fier cum se credea în trecut, fiind devansat de alte legume, totuşi conţine o substanţă numită saponină, ce are proprietatea de a ajuta organismul să asimileze bine fierul.

Astfel, efectele în combaterea anemiei, spre exemplu, pot fi mai bune în cazul în care se consumă spanac decât alte legume ce conţin o cantitate mai mare de fier. Nu e greu să-l introduci în dieta zilnică pentru că spanacul poate fi preparat în multe moduri, însă cele mai sănătoase sunt supele de spanac, sucul şi salatale cu spanac.

Salată

Ingrediente: 500 g spanac, două ouă, zeamă de lămâie, sare, trei linguri cu ulei, o lingură cu hrean, o ceapă, pătrunjel.

Mod de preparare: spanacul se spală în câteva ape, se scurge, iar apoi se taie fideluţă. Se amestecă bine cu ulei, zeamă de lămâie, hrean, ceapă şi verdeaţă tocată. Se garniseşte cu ridichi şi ouă.

Supă-cremă

Ingrediente: 300 g spanac, o lingură cu făină, 50 g unt, sare, piper, apă.

Mod de preparare: se curăţă spanacul, se spală foarte bine şi se pune la fiert. După zece minute se scurge şi se pasează. Separat se căleşte făina în unt şi se stinge cu zeama în care a fiert spanacul, turnată câte puţin. Se amestecă împreună cu piureul de spanac, se adaugă sare, piper şi se mai dă într-un clocot.