Pavel-Casian Niţulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, susţine că România trece printr-un proces de tranziţie un pic mai accelerat către o decarbonizare a sistemului energetic, dar renunţarea la sursa de cărbune nu se va face fără să se pună altceva în loc.

„Avem posibilităţi, avem realizări, avem proiecte viitoare. Sistemul economic românesc este strâns legat de sectorul energetic. La momentul actual, sectorul energetic funcţionează în paralel, dar are un scop final şi anume o stabilitate economică. Când spun stabilitate economică, mă gândesc la cetăţeni în primul rând, la mediul privat, la industrie, la un tot unitar, şi anume statul român. Prin politicile promovate şi practicate de către Ministerul Energiei, vreau să scot în evidenţă în primul şi în primul rând creşterea capacităţii de producţie a energiei din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon, eficienţa energetică în special, diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu gaze naturale şi cu gaz natural lichefiat, stocare de energie, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, de energie electrică şi de gaze naturale. Energetic, avem o fundaţie stabilă, cum îmi place mie să zic, din surse diversificate de energie, începând de la vechiul combustibil fosil, care este cărbunele, petrolul, gaze naturale, la biomasă, biogaz, hidro-nuclear, fotovoltaic”, a spus Niţulescu, potrivt Agerpres. P

Secretarul de stat mai adaugă şi că există proiecte în desfăşurare pentru înlocuirea cărbunelui cu gazul natural: „Trecem printr-un proces de tranziţie, un proces de tranziţie probabil un pic mai accelerat, cu o decarbonizare a sistemului energetic, renunţarea etapizat la sursa de cărbune din producţia de energie electrică. Dar aceasta nu se va face fără să punem altceva în loc. Avem proiecte în desfăşurare pentru înlocuirea cărbunelui cu gazul natural, care este considerat combustibil de tranziţie. Proiecte majore, cum sunt cele de la Iernut, unde vom dezvolta o capacitate de peste 30 de Megawaţi, finalitate 2024, apoi la Mintia unde dezvoltăm o capacitate de 1.700 de Megawaţi, cu finalitate 2026, la CE Oltenia, unde vom dezvolta o capacitate de 1.235 de Megawaţi”, a transmis ministrul.

„Printre măsurile principale vreau să scot în evidenţă măsura de investiţie I1, de creştere a capacităţilor de produse a energiei electrice din surse regenerabile şi cu stocare, unde am avut un apel de proiecte, cu 742 de aplicanţi la momentul la care vorbim. Noi suntem în stadiul de analiză finală, dar am încheiat 50 de contracte. Urmează în următoarele zile încă 20 de contracte să fie încheiate. Prin acest apel de proiecte erau scoase în evidenţă producţia de 950 de Megawaţi, dar în urma analizelor vom depăşi 3.000 de Megawaţi, ceea ce înseamnă un succes pentru viitor. O altă măsură de investiţie prin PNRR, deosebit de importantă este producţia, stocarea şi transportul de hidrogen. Un apel de proiecte care în momentul de faţă este în desfăşurare, cu 19 aplicanţi. Sperăm că în maxim trei săptămâni deja să şi încheiem contractele. Altă măsură de investiţie tot prin PNRR, este pe partea de eficienţă energetică. Această măsură prevede şi invit să participe domeniul industrial, creşterea capacităţii şi modernizare şi scoaterea evidenţă a eficienţei şi scăderea consumului de energie electrică”, a adăugat Pavel Niţulescu.