Se desființează instituții de cultură din Gorj?

Asociația Națională a Centrelor Culturale din România, împreună cu peste 40 de instituții din întreaga țară, inclusiv Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, a adresat un memoriu către Raluca Turcan, ministrul Culturii, prin care semnalează impactul negativ pe care Ordonanța de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice și disciplina economico-financiară îl poate avea asupra instituțiilor culturale din țară.

Un fragment semnificativ din comunicat subliniază că "dintre cele 469 de instituții publice de cultură cu personalitate juridică care activează în prezent, peste 61% vor fi desființate în urma aplicării acestor măsuri."

Din cele 127 de instituții de spectacole sau concerte cu personalitate juridică, 37 dintre acestea au mai puțin de 50 de posturi, inclusiv 22 de teatre dramatice și pentru copii, precum și 15 filarmonici, ansambluri muzicale și centre culturale cu activități de spectacol.

În ceea ce privește cele 107 muzee cu personalitate juridică, 48 dintre acestea au sub 50 de posturi, incluzând 6 muzee subordonate Ministerului Culturii, 30 sub autoritățile județene și 12 sub consiliile locale ale orașelor și municipiilor.

De asemenea, este prevăzută desființarea a 15 instituții de spectacol (filarmonici, ansambluri, centre culturale cu activități de spectacol).

În cazul celor 59 de biblioteci cu personalitate juridică, 22 dintre bibliotecile județene au sub 50 de posturi, adăugându-se la acestea toate cele 12 biblioteci municipale și orășenești.

O altă prevedere problematică este legată de bugetele locale pentru domeniul culturii. Ordonanța menționează că, începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, cheltuielile din capitolul bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport, nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent.

Conform datelor disponibile, reducerea sub acest prag de 7,5% înseamnă o diminuare cu peste 60% a bugetelor majorității instituțiilor culturale. Aceasta afectează majoritatea instituțiilor, incluzând centrele culturale, muzeele, bibliotecile, teatrele și unitățile de cult. Acest procent nu acoperă necesitățile anuale pentru funcționarea acestor instituții.

Documentul integral poate fi consultat aici, și așteptăm un punct de vedere din partea Consiliului Județean cu privire la această situație.

MEMORIU
Modificarea sau eliminarea anumitor dispoziții din proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative apărută sub formă de proiect la 2.08.2023.

Vă supunem atenției observațiile managerilor de instituții publice de spectacole și concerte, centre de cultură, centrelorjudețene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, ansambluri profesioniste pentru promovarea culturii tradiţionale, așezăminte culturale care doresc să își exprime astfel îngrijorarea față de modul în care instituțiile de cultură vor putea sau nu să își mai desfășoare activitatea din toamna anului 2023, luând în considerare anumite măsuri prevăzute în proiectul de ordonanță de urgență în discuție, care ar avea un impact dezastruos asupra sectorului cultural.

Solicităm eliminarea aplicării dispozițiilor din proiectul de ordonanță de urgență a următoarelor articole:

“Art.VI (1) Numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se anulează;”

Instituțiile de cultură având o activitate specifică, iar personalul din subordine fiind dificil de angajat și necesitând studii specifice și experiență, solicităm ca această prevedere să nu se aplice instituțiilor publice de cultură.

Menționăm și că activitatea din cadrul compartimentelor de specialitate dar și tehnice presupune respectarea unor cerințe de personal.Pierderea unor funcții esențiale care sunt vacante la momentul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență , chiar dacă nu sunt unice, poate să ducă la imposibilitatea desfășurării activității a numeroase instituții de cultură la nivel național. (De ex: dansatori, instrumentiști, consultanți artistici, referenți, muncitori în activitatea artistică, experti, cercetători, etc). Diminuarea statului de funcții va genera disfuncționalități în organizarea actului cultural-educațional, în protejarea și valorizarea patrimoniului cultural material și imaterial național și pe termen lung.

Aceste posturi vacante nu au fost bugetate la capitolul cheltuieli de personal, din lipsa fondurilor necesare. Mai mult decât atât dezvoltarea instituțiilor de cultură, a programelor culturale cu produsele aferente, implică într-un cadru normal suplimentarea statelor de funcții din instituțiile de cultură, majoritatea instituțiilor de cultură suferind de deficit de personal.

“Art. XX (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2024 instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea autorităților publice centrale/județene sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative: a) Au un număr de peste 50 de posturi aprobate conform legii și efectiv ocupate în structurile organizatorice; b) Activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar;

(2) Instituțiile publice care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin.(1) se pot comasa/desființa/reorganiza/fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale prin modificarea corespunzătoare a numărului de posturi, organigramei și a regulamentelor de organizare și funcționare;

(3) Prin comasare/desființare/reorganizare/fuzionare sau transfer a activității către alte structuri organizatorice inclusiv către structurile organizatorice aflate în coordonarea/autoritatea/subordonarea autorităților publice locale trebuie să rezulte cel puțin următoarele condiții cumulative:

a) o reducere cu cel puțin 15% a numărului de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție;
b) o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii;”
Majoritatea  centrelor pentru cultură, centrelorjudețene pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, ansambluri profesioniste pentru promovarea culturii tradiţionale, așezăminte culturalela nivel național au sub 50 de angajați și au o activitate, așa cum descrie Ordonanța, unică. Pierderea statutului juridic al acestor instituții, alături de teatrele, bibliotecile, muzeele aflate în aceeași situație,  înseamnă desființarea a cel puțin jumătate din instituțiile de cultură la nivel național.

În cazul comasării/ fuzionării vor aparea adevărate probleme de funcționare, blocaje instituționale, programe suprapuse, pierderea identității instituțiilor comasate.   Conform ordonanței,instituțiile vor fi obligate și săîși diminueze drastic bugetul, săîși piardă din personal (administrativ, tehnic, dar și artistic), iar în noile condiții puține dintre ele își vor mai putea susține activitatea.

Efectele acestui articol sunt cele mai dramatice pentru rețeaua de infrastructură culturală publică care a fost diminuată sistematic din 1990.

Astfel, dintre cele 469 de instituții publice de cultură cu personalitate juridică care își desfășoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desființate prin aplicarea acestor măsuri.

Din totalul de 127 de institutii de spectacole sau concerte – cu personalitate juridica, 37 de institutii au sub 50 de posturi: 22 sunt teatre dramatice sau teatre pentru copii, iar 15 sunt filarmonici, ansambluri muzicale, centre culturale cu activitate de spectacol, etc

Din cele 107 muzee cu personalitate juridica, 48 au sub 50 de posturi :

–           6 muzee aflate in subordonea MC

–           30 muzee aflate în subordinea consiliilor județene

–           12 muzee aflate în subordinea consiilor locale (orașe și municipii)

Se vor desființa 15institutii de spectacol (filarmonici, ansambluri, centre culturalecu activitate de spectacol).

Din cele 59 de biblioteci cu personalitate juridica, 22 de biblioteci judetene au mai putin de 50 de posturi, la care se adaugă toate cele 12 biblioteci municipale și orășenești.

“Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent;”

Conform datelor din țară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă reducerea bugetului majorității instituțiilor de cultură cu peste60%. (Din acest capitol fac parte bugetele: centrelor culturale, muzee, biblioteci, teatre, unități de cult, etc, acest procent neacoperind nevoile anuale pentru funcționarea acestor instituții).

Prin măsurile de mai sus care ar duce la desființarea unor Instituții de Cultură se încalcă un drept fundamental garantat de Constituție, (articolului 33):

„Art. 33 – Accesul la cultură

Accesul la cultura este garantat, in conditiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi ingradita.
(3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume.”
Există pericolul ca,  pentru a se încadra în procentul impus, autoritățile publice locale să reducă cheltuielile cu funcționarea instituțiilor publice de cultură, cu consecință directă asupra caracterului de continuitate a ofertei culturale și a cantității și calității proiectelor acestor instituții, mergând până la pericolul desființării lor din motive financiare.

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CENTRELOR CULTURALE DIN ROMÂNIA,

 membru al ENCC- European Network of Cultural Centres

Președinte, ADRIAN VĂLUȘESCU

Membri fondatori:

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj

Centrul Judetean de Cultura si Arta Buzau

Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galați

Centrul pentru Cultură și Arte Carmen Saeculare

Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare

Centrul judeţean pentru conservarea și promovarea culturii tradiţionaleCaraş-Severin

Centrul de Cultură al Județului Bihor

Centrului Cultural Judeţean Arad

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iași

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vrancea

Centrului Cultural Judeţean Harghita

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Brăila

Centrul Cultural Reduta

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman

Centrul Național pentru Conservarea și promovarea culturii tradiționale București

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii TradiţionaleBotosani

Centrul Cultural Bucovina

Centrul Cultural Timiș

Centrul Cultural Mehedinți

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureș

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Constanța

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vaslui

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Mureș

Centrul de cultură al județului Covasna

Centrul de Cultura Augustin Bena

Centrul Județean de Cultură și Creație Călărași

Ansamblul Folcloric Țara Vrancea

Ansamblul Folcloric Național Transilvania Baia-Mare

Ansamblul Artistic Constantin Arvinte Iași

Orchestra Populară Rapsozii Botașanilor Ioan Cobâlă

Vizualizări: 3,404

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Politică:

Citește și: