Simpozionul Internaţional de Sculptură se apropie de final. Artiştii prezenţi la Atelierele „Brâncuşi” au împărtăşit impresii legate de Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu. Dacă s-au arătat încântaţi de zona unde este amplasată Coloana Infinitului, în ceea ce priveşte Poarta Sărutului aceştia cred că este de prost gust ca în apropiere să fie o fântână arteziană şi chioşcuri. De asemenea, sculptorii străini consideră ridicolă ideea aleşilor judeţeni ce se referă la protejarea operelor cu pereţi de sticlă. Un sculptor născut în România, dar stabilit în Franţa, consideră că „românii au probleme de educaţie şi respect faţă de Brâncuşi”.

 Şase sculptori din Grecia, Taiwan, India, Franţa şi România lucrează în cadrul taberei de sculptură amplasate pe Digul Jiului din Parcul Central. O parte dintre sculptorii străini spun că nu-l cunosc pe Brâncuşi ca provenind din Gorj, ci îl cunosc de la Paris. „Am văzut operele lui Brâncuşi în urmă cu mulţi ani din toată Europa şi din America şi muzeul care găzduieşte cele mai importante opere ale artistului. Într-adevăr el s-a născut aici, dar nu a trăit aici, el a emigrat în Franţa-Paris, aşa că, cred, este mai degrabă un artist internaţional. A avut de asemenea colaborări în India. Brâncuşi este valoros pentru întreaga lume, nu doar pentru România”, a declarat Katt Latika din India, prin intermediul translatorului.

 Întâi a fost Poarta şi apoi chioşcurile

Târgu Jiul are o şansă unică dar nu ştie să profite de ea. Asta este concluzia la care au ajuns o parte dintre sculptorii străini, care participă la Atelierele „Brâncuşi”. Nicolae Fleissig, artistul venit din Franţa, este născut în România, dar stabilit în străinătate încă din tinereţe. După ce a vizitat operele lui Brâncuşi, acesta consideră că în jurul Porţii Sărutului au fost amplasate, în mod nepotrivit, chioşcuri şi fântâni arteziene. „Târgu Jiul are o şansă enormă de a avea Ansamblul lui Brâncuşi, însă pe mine personal, mă deranjează că lângă Poarta Sărutului a fost amplasată o fântână arteziană, mai e un chioşc, astea nu au rost acolo, se pot pune altundeva. E foarte bine instalată Coloana şi Masa Tăcerii, adică în jur nu e nimic care să-ţi atragă ochiul, o simplicitate enormă, nu în faţa Porţii o iei la stânga, te duci la chioşc sau te duci la fântână”, a spus Nicolae Fleissig. Cât despre ideea unor politicieni de a proteja operele cu pereţi de sticlă, artistul o consideră ridicolă. Ba mai mult, reproşează românilor lipsa de educaţie vizavi de Brâncuşi. „Normal, o operă de artă n-o atingi, însă a fi protejată cu pereţi de sticlă este absolut ridicol. Trebuie să te apropii de lucrare, dar să nu pui mâna. În Franţa, toată lumea vede, dar nu pune mâna. Cred că românii au probleme de educaţie şi de respect pentru opera lui Brâncuşi”, a concluzionat Nicolae Fleissig.

 Cer implicarea Ministerului

O altă nemulţumire a sculptorilor prezenţi la Atelierele Brâncuşi o constituie fondurile minimale care au fost puse la dispoziţia acestui eveniment de anvergură internaţională. Anul acesta, piatra, dar flexuri, polizoare de tăiat, de şlefuit au fost primite drept sponsorizare. Vlad Ciobanu, curatorul simpozionului, spune că Ministerul Culturii nu a alocat niciun leu pentru acest eveniment. „Sperăm ca la anul să binevoiască şi Ministerul Culturii să-şi amintească de faptul că la Târgu Jiu există un Brâncuşi, există ce-i mai important din opera lui Brâncuşi, există acest simpozion care încearcă să-l omagieze. Brâncuşi este la Târgu Jiu, dar este un capital naţional, iar efortul trebuie să fie naţional. Instituţiile statului, care pretind că gestionează destinul acestei ţării, să binevoiască să se aplece şi financiar asupra acestei situaţii”, a precizat Vlad Ciobanu.

 OPERE

Operele artiştilor Antonis Myrodias din Grecia, Chiu Tay-Yang- Taiwan, Katt Latika din India, Nicolae Fleissig-Franţa şi ale românilor Vlad Ciobanu şi Panaite Chifu vor rămâne la Târgu Jiu. Cel mai probabil, vor fi expuse pe Insuliţa Jiului. Atelierele „Brâncuşi” se vor încheia pe data de 31 august. 

Galerie foto