Isola di Capri, cunoscută ca stațiunea Capri, este o insulă situată în apropiere de intrarea sudică în Golful Napoli din sudul Italiei. Insula Capri este situată în partea opusă de peninsula Sorrentină de care a fost atașată în vremurile preistorice.

Insula Capri este o singură bucată de calcar cu o lungime de 6,25 kilometri, o lățime maximă de 2,8 kilometri și o suprafață de 10 kilometri pătrați, ajungând la o înălțime de 589 metri la Monte Solaro în vest.

Locuită în vremurile preistorice, insula Capri a devenit mai apoi o colonie grecească și o stațiune pentru împărații de la începuturile Imperiului Roman. Împăratul Augustus a locuit aici, iar Tiberius a ridicat numeroase vile, una dintre acestea, vila Iovis, situată în punctul nord-estic al insulei având o panoramă a Napoli, fiind excavată. În timpul secolului al X-lea, populația insulei Capri, temându-se de invaziile piraților, s-a mutat din așezările de pe litoral la orașele din ziua de astăzi, Capri (în est) și Anacapri (în vest), aflate la mare înălțime de la țărm.

Până la construirea unui drum pentru trăsuri în secolul XIX între Capri și Anacapri, orașul cel din urmă putea fi accesat doar dinspre mare, prin zbor sau de-a lungul a 800 de trepte numite „Treptele Feniciene” (Scala Fenicia). În Evul Mediu, insula Capri aparținea de Abația Monte Cassino și republica Amalfi, iar apoi a fost transferată Regatului Napoli. Insula a trecut prin mâinile francezilor și britanicilor de mai multe ori în timpul războaielor napoleoniene, înainte să fie returnată Regatului celor Două Sicilii în 1813.

Artefacte din piatră au fost descoperite în una dintre peșterile de-a lungul țărmurilor stâncoase ale Insulei Capri. Cea mai notabilă peșteră este Grota Albastră (Grotta Azzurra), redescoperită în 1826 și accesibilă doar cu barca. Lumina soarelui care umple peștera conferă apei nuanțe spectaculoase de albastru.

De asemenea, turiștii pot găsi pe insula Capri și ruinele a două castele medievale, Castello di Barbarossa și Castiglione, precum și cea mai veche biserică (construită între secolele X și XI), Chiesa di San Costanzo.

Începând cu a doua jumătate a secolului XIX, insula Capri a devenit treptat una dintre cele mai populare stațiuni din sudul Italiei, celebră pentru peisajul său magnific și clima temperate în care vegetația continuă să prospere în ciuda unei lipse generale a apei. Flora este printre cea mai variată din Italia, iar populații însemnate de păsări migratoare se odihnesc aici timp de perioade îndelungate. 

Insula Capri dispune de plaje excelente și numeroase hoteluri și vile, insula fiind conectată de Napoli și Sorrento prin servicii de nave cu aripi portante și cu aburi.