Vacanţa de vară este ca şi dusă pentru elevi, dar şi pentru primarii care ar trebui să asigure condiţii cât mai bune de studiu pentru cei care vor auzi pe 10 septembrie clinchetul de clopoţel, asta dacă mai există aşa ceva… Apropiata începere a noului an şcolar îi determină pe unii dintre edili să ceară Inspectoratului Şcolar redeschiderea unor unităţi pe care s-a pus lacătul în urmă cu un an sau pe care ar urma să se pună din această toamnă. În schimb, copiii nu ar mai fi de mici nişte navetişti obosiţi, iar bugetele locale ar avea şi ele de câştigat.

Calculele simple făcute de primarii din Brăneşti, Câlnic sau Tismana, de exemplu, arată că doar căratul elevilor cu microbuzele, nu şi achiziţionarea acestor maşini, este mai scump decât menţinerea în funcţiune a şcolilor închise. La Tismana, în satul Sohodol, la iarnă, microbuzul va trebui să urce o pantă pe care localnicii o ştiu ca fiind extrem de periculoasă, mai ales când dă gerul şi ninge viscolit.

Noul edil al oraşului, Marian Slivilescu, se gândeşte cu groază la acele zile şi cere Inspectoratului să îl ajute să menţină în viaţă şcoala generală. În fond, edilul nu cere decât să fie lăsaţi elevii să înveţe la simultan în două clase care oricum vor fi încălzite. „Panta aceasta este periculoasă şi pentru că are curbe periculoase, nu doar pentru că este abruptă şi greu de întreţinut iarna. Cele două clase ar putea funcţiona în continuare în şcoala în care au existat şi până acum, şcoală care este modernizată şi pe care oricum o vom încălzi în totalitate. Cheltuielile cu microbuzele şi căratul copiilor la Pocruia ne vor costa mai mult decât dacă i-am lăsa pe copii aici, în satul lor. E adevărat că orele s-ar face la simultan şi calitatea actului educaţional ar avea de suferit, dar localnicii cu care am discutat acceptă acest compromis şi mi-au cerut să lupt pentru această şcoală”, spune edilul.

Navetă de 17 km pentru copiii din Pinoasa

O situaţie şi mai dificilă este pentru cei 16 copii din Pinoasa, care iarna trecută au fost navetişti la Câlnic, pe o distanţă de „doar” 17 km. Rovinariul e la doar câţiva kilometri, dar, administrativ, nu pot să înveţe acolo. Şcoala din sat a fost modernizată cu bani de la Guvern, a fost dotată cu geamuri termopan, cu centrală termică, are toalete moderne cu apă curentă, după care a fost pus lacătul pe ea. Norocul cu alegerile locale şi cu referendumul pentru că, altfel, omul care are cheia de acces în şcoală putea să uite pe unde a lăsat-o acasă. „E mult mai ieftin să lăsăm copii să înveţe aici pentru că nu avem mari cheltuieli de făcut, şcoala fiind deja modernizată. În schimb, copiii sunt tracasaţi pe o navetă de 17 km, care este obositoare şi pentru un adult. Inclusiv costurile cu personalul didactic dacă le includem în aceste cheltuieli şi ne arată că e mai avantajos să redeschidem şcoala”, spune Vulpe.

Primarul a cumpărat un microbuz pentru micii navetişti folosind bani de la bugetul local. Maşina trebuie însă reparată, are nevoie de şofer şi combustibil şi de taxe achitate la zi. Asta îl face pe primar să ceară Inspectoratului să redeschidă o şcoală închisă în urmă cu un an.

PROMISIUNI

„Sunt de acord cu primarii când spun că este mult mai ieftin şi mai sigur pentru noi şi pentru copii să înveţe în aceste şcoli. Copiii trebuie să aibă acelaşi acces la educaţie, indiferent că învaţă la oraş, cu şcoala peste stradă, sau la ţară, unde suntem obligaţi să le asigurăm condiţii egale  pentru învăţătură”, spune Ion Işfan, şeful Inspectoratului Şcolar.