Scăriţe pentru peşti sau broaşte, poteci pe care să treacă viperele ori îndepărtarea unor parapeţi de beton care să permită căprioarelor să ajungă la Jiu pentru a bea apă sunt doar câteva condiţii puse de biologi pentru a putea fi continuare lucrările de modernizare a Drumului European 79, care traversează Defileul Jiului de la un cap la altul.

Cererile biologilor vin în contextul în care drumarii au amenajat subtraversări pe sub drum, menite să preia apele de pe versanți. Acestea au însă mici bazine, adânci și de doi metri, care pot fi un real pericol pentru micile viețuitoare din pădure. „Luăm exemplul unei broscuțe care să presupunem că ar cădea într-o astfel de groapă. E clar că o vietate de câțiva centimetri nu are cum să iasă din podeț. De aceea e necesară montarea unor trepte care să fie din buștean, de exemplu, să cadreze cu zona, să nu fie doar beton, și care să le fie de folos viețuitoarelor aflate într-o asemenea situație”, a explicat Felicia Suciu, biolog în cadrul Parcului Național Defileul Jiului.
Parcul este singurul din țară care este traversat în totalitate de o șosea care este modernizată, tocmai de aceea grija pentru viețuitoarele din acest areal este una deosebită. Directorul Parcului, Marin Șerban, dă un alt exemplu de nemulțumire pe care îl are față de lucrările executate de drumari. „Parapetele din beton are o înălțime de un metru și închide aproape orice acces al animalelor spre albia Jiului, unde acestea vin să bea apă în special în perioadele de secetă. Parapeții instalați deja probabil nu au cum să îi mute, dar cred că se vor găsi soluții pentru redimensionarea gabaritului acestora în unele zone în care e nevoie de o micșorare a volumului lor. Noi am cerut și în proiect, așa se prevede ca să fie anumite spații de maxim un metru lățime care să permită căprioarelor, de exemplu, să traverseze spre albia râului. În caz contrar ne-am putea trezi inclusiv cu accidente generate din această cauză”, a menționat administratorul PNDF.

Tudor: Am fi duşi de acasă să facem aşa ceva
Șeful Secției Drumurilor Naționale, Ion Tudor, nu crede că există vreo posibilitate de a îndepărta parapeții deja instalați pe marginea drumului, el spunând că lucrările au fost executate strict în conformitate cu proiectul care are toate avizele de mediu. „Nu vom da niciodată parapeții la o parte. Noi știm că vipera trece prin pădure și nu are nevoie de potecă făcută de noi, veverița sare, căprioara la fel. Mistreții sunt mai periculoși că au colți, de aceea vă spun că nu vom modifica lucrările executate. Cu ghilimelele de rigoare, ar însemna că am fi duși de acasă dacă am face așa ceva. Sunt diferențe de 7-8 metri între albia râului și șosea. Păi căprioara cum ajunge acolo, are parașută? Vă mai dau un exemplu, muncitorii lucrau într-o zi la un podeț și au găsit acolo vreo 5-6 șerpi pe care nu i-au deranjat. Muncitorii s-au pus la masă, șerpii și-au văzut de treaba lor și, la final, toată lumea și-a văzut de ceea ce avea de făcut, fără să deranjăm fauna. Eu am luat-o ca pe o glumă când am auzit de trepte pentru căprioare sau plan înclinat pentru vipere. Care e pericolul mai mare în țara asta, drumul făcut sau drujba în pădure?”, a explicat Tudor.
Un alt punct care îi desparte pe drumari de biologi îl reprezintă modul în care va fi amenajată zona din vecinătatea Mănăstirii Lainici. Drumarii vor să lărgească parcarea de acolo prin derocarea versantului, în timp ce reprezentații Parcului Național solicită construirea unui tunel care să îi ducă pe șoferi prin munte, fără să afecteze flora și fauna.