Parlamentarul USR Cristina Prună a făcut o analiză a situației Complexului Energetic Oltenia și a șansei de supraviețuire a companiei din Gorj. Potrivit acesteia, banii colectați din certificatele de carbon zac blocați la Fondul de Mediu, în loc să fie folosiți în investiții pentru decarbonare. “Soluția corectă ar fi fost ca banii din certificatele de carbon să se întoarcă în investiții în infrastructură energetică și în măsuri de dezvoltare durabilă în regiunile miniere”, arată Prună în comentariul publicat de contributors.ro.

Deputatul USR susține că acești bani fie zac pe undeva prin Fondul de Mediu, fie se duc pe acordarea de subvenții de câte 10.000 de euro pentru mașini electrice. “Am aflat de la Ministerul Mediului, printr-un răspuns la o interpelare pe care am făcut-o anul trecut, că în conturile AFM au intrat 1.1 miliarde de lei pentru proiecte de decarbonare, bani veniți din certificatele de carbon, iar până în luna octombrie 2019 fuseseră cheltuiți în jur de 60 de milioane de lei”, susține Prună.

Prună reamintește că CE Oltenia și-a propus să obțină o finanțare europeană consistentă prin Mecanismul 10d pentru a construi mai multe capacități noi de producție a energiei electrice, pe bază de gaze naturale, de aproximativ 900 de MW. “Concomitent, CE Oltenia ar trebui, treptat, să scoată din producție capacitățile ineficiente și poluante bazate pe lignit. Costul unor noi investiții în capacități care folosesc gazul natural se ridică la 750 de milioane de euro, conform estimărilor făcute de reprezentanții CE Oltenia. Dacă CE Oltenia vrea să obțină finanțare prin Mecanismul 10d, anul 2020 va fi ultimul tren. Acest fond este coordonat de BEI. Statele membre UE au decis, la mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, să transforme această bancă într-una care să sprijine, începând cu anul 2021, doar proiectele „verzi”. Excepție vor face doar acele proiecte energetice bazate pe combustibili fosili care vor primi, până la finele anului 2020, aprobarea comisiei de experți care face validarea”, a menționat Cristina Prună.

Condiția impusă de BEI pentru a finanța tranziția de la cărbune la gaze naturale este aceea ca viitoarele capacități de producție a energiei electrice să nu emită o cantitate mai mare de 250 de grame de dioxid de carbon per kWh. (A.A.)