Cei 12 primari ale căror localităţi sunt afectate de gazoductul BRUA au fost convocaţi la finele săptămânii trecute la Instituţia Prefectului pentru a dezbate probleme cu care se confruntă proiectul în Gorj. Doar cinci dintre ei au răspuns solicitării prefectului Ciprian Florescu, asta în condiţiile în care proiectul afectează sute de oameni din judeţ, iar problemele generate de implementarea BRUA nu sunt deloc puţine.

Prefectul de Gorj, Ciprian Florescu, s-a arătat extrem de supărat de absenţa primarilor şi le-a cerut acestora să fie mult mai prompţi când vine vorba de investiţii de interes naţional. „Doar atât le-am comunicat, că trebuie să-şi arate toată deschiderea şi o seriozitate maximă pentru ca acest proiect să nu fie împiedicat tocmai la Gorj. Vreau să avem certitudinea că nu vom fi un obstacol în calea dezvoltării acestui proiect. Este un judeţ care se scaldă de ani buni într-o situaţie nu foarte fericită, nici pentru administraţie, nici pentru cetăţeni”, a declarat prefectul Ciprian Florescu.

Două imobile afectate la Schela

Problemele generate de BRUA pe raza judeţului Gorj nu sunt deloc puţine. La Schela, de exemplu, gazoductul afectează parţial două gospodării, însă primarul Aristide Şerbănescu nu a vrut să ofere mai multe detalii. Probleme sunt şi la Bălăneşti. „Această conductă, în proporţie de 80%, va trece pe teren intravilan şi mixt. Nu ni s-a adus la cunoştinţă nivelul despăgubirilor pe metrul pătrat, nu cred că va fi o sumă atât de mare, este de interes naţional şi până la urmă acele zone care vor fi afectate se vor readuce la starea iniţială şi cu siguranţă nimeni nu va rămâne nedespăgubit”, a declarat primarul din Bălăneşti, Ovidiu Pungan, care a precizat că va profita de această oportunitate pentru a introduce reţea de gaze şi în comuna pe care o administrează.

Cea mai avantajată comună de realizarea acestui proiect este Hurezani, pentru că aici va fi construită una din cele trei staţii de comprimare a gazelor.

Beneficii abia în 2020

Rezultatele financiare se vor vedea abia în 2020. „Fiind un proiect al statului român, nu se plăteşte autorizaţia de construire, însă mulţumirile vor veni după ce se va realiza acest proiect din impozitul pe construcţiile aferente staţiei de comprimare a gazelor. Abia din 2020 vom avea rezultate financiare. În Hurezani sunt afectate numai terenuri”, a spus primarul Gheorghe Cîrstea.