Primăria Căpreni poate să piardă o afacere care i-a adus, până în prezent, mai bine de un miliard de lei vechi după ce nu a respectat un act de donaţie încheiat în urmă cu mai bine de o sută de ani. La vremea respectivă, primăria din localitate dobândea un teren cu menţiunea expresă ca pe acesta să se organizele târgul săptămânal însă, în prezent, aici urmează să fie construit un atelier de reparaţii petru utilajele Petrom OMV.

Un act de donaţie încheiat la începutul secolului trecut poate lăsa Primăria din Căpreni fără câteva sute de milioane de lei vechi. La data de 13 martie 1902, Sevastia Logadig, din Bucureşti, de profesie „rentieră”, dona primăriei din Căpreni mai multe suprafeţe de teren pe care le deţinea în localitate pentru extinderea cimitirului, înfiinţarea unei grădini  unde elevii şcolii din comună să înveţe “practica diferitelor culturi şi plantaţiuni de arbori fructiferi” precum şi pentru organizarea bâlciului comunal. Dacă primele două terenuri erau donate necondiţionat, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cel de al treilea, pe care, până nu de mult, s-a organizat târgul săptămânal. În actul de donaţie din 1902, se precizează ca venitul obţinut de primărie de pe urma organizării târgului să fie vărsat obligatoriu “jumătate în casa bisericii comunale pentru întreţinerea serviciului ei iar jumătate şcolii din acea comună pentru cantină şi ajutoare de cărţi şi alte premii destinate să încurajeze copii săraci şi silitori”. În plus, în actul încheiat şi autentificat în pretorul tribunalului Dolj se făcea menţiunea expresă că “dacă prin lege, ordonanţă sau voinţa primăriei respective, bâlciul să se desfiinţeze sau nu se mai ţine, în asemenea caz donaţiunea acestui teren se revocă de drept”. Cum pe terenul respectiv o firmă germană a demarat lucrările pentru construirea unui atelier de reparaţii pentru utilajele Petrom OMV, iar în aceste condiţii târgul nu se mai poate organiza aici, primăria riscă să piardă dreptul de proprietate asupra acestuia şi, prin urmare, să rămână fără banii pe care îi încasează din chiria care se ridică la două sute de milioane de lei în fiecare an.

Fără târg în comună

Venirea austriecilor în comună şi construirea unui atelier de reparaţii pe terenul destinat organizării târgului nu este văzută prea bine de o parte a sătenilor din Căpreni. Aceştia pun desfiinţarea bâlciului pe seama primarului Emil Cătănoiu care se ocupă de destinele localităţii de aproape 20 de ani. Deşi nu îi contestă meritele, oamenii povestesc pe la răspântii că l-au ales de fiecare dată din 1990 încoace, “pentru a nu-i mai îngrăşa şi pe alţii”. Sătenii nemulţumiţi de desfiinţarea bâlciului spun că nu mai au unde sau de unde să cumpere produse agricole sau animale, cele mai apropiate târguri fiind la Logreşti sau în Dolj, la Melineşti.

Vânzare cu anunţ la poartă

“Era bine când aici era târg. Veneau oamenii să vândă sau să cumpere ce aveau nevoie. În plus, era iarbă şi aici, în timpul săptămânii,  puteau veni copiii din sat să se joace. Într-o vreme, primăria chiar făcuse gard aici dar, dacă nu s-a mai ocupat nimeni, acesta a fost furat şi pus pe foc. Acum dacă vreau să vindem sau să cumpărăm  ceva trebuie să mergem în altă parte”, susţine Constantin Covercă. La fel de nemulţumit este şi consăteanul său, Constantin Bujor. “Pe vremuri aici era târg mare. Mai ales de Sfântul Petru venea lume multă. Şi în rest, cine voia să vândă sau să cumpere veneau aici. Acum dacă vreau să vând un porc trebuie să merg în altă parte. Pentru asta trebuie să găsesc pe cineva cu o căruţă să mi-l care până acolo şi asta trebuie să dau cel puţin cinci sute de mii. Şi poate îl vând, poate nu şi rămân cu banii daţi. Aşa dacă vreau să vând pun un afiş la poartă şi dacă vrea cineva să cumpere strigă la mine. Altfel era dacă aveam târg aici”, afirmă Constantin Bujor.

Cătănoiu: „Austriecii ne-au scos din criză”

Reprezentanţii Primăriei Căpreni susţin că venirea firmei austriece în comună a fost benefică, pe lângă veniturile pe care aceasta le-a adus localităţii aceasta creând şi numeroase locuri de muncă pentru săteni. “Oricum, acolo nu se mai putea organiza bâlci ca pe vremuri pentru că nu ne permit normele europene. Terenul este în imediata vecinătate a bisericii, la drumul naţional şi lângă locuinţele oamenilor şi normele UE interzic să se organizele târguri în aceste locaţii. Până să înceapă construirea atelierului de reparaţii, acolo păşteau caii. Consiliul local a hotărât ca terenul respectiv să fie închiriat firmei austrice pentru o perioadă relativ scurtă, aceasta plătind o chirie foarte bună”, susţine primarul comunei Căpreni, Emil Cătănoiu. Acesta e de părere că venirea austriecilor de la OMV în comună a fost deosebit de benefică pentru comunitatea locală. “Ne-au scos din criză. Numai pentru avize şi autorizaţii am încasat 1,1 miliarde de lei”, mai spune Cătănoiu. Primarul din Căpreni nu crede că actul de donaţie a fost încălcat, întru-cât bâlciul nu a fost desfiinţat. “Bâlciul nu se mai ţinea acolo decât odată pe an şi era păcat ca pentru acest lucru să ratăm o sumă importantă. Noi avem destule locaţii în comună unde se poate organiza târgul. În plus, atelierul de reparaţii nu va rămâne pentru totdeauna aici. După încheierea contractului, îşi vor lua utilajele şi vor lăsa terenul liber”, mai spune primarul Cătănoiu. Acesta nu crede că eventualii moştenitori ai celei care au donat terenul vor crea probleme. “Dacă aceştia există noi îi aşteptăm să discutăm cu ei. Oricum banii care ne vin de la austrieci sunt incomparabil mai mulţi decât cei care s-ar obţine de pe urma bâlciului. Şi aceşti bani sunt, la urma urmei, utilizaţi tot în folosul comunităţii cum a cerut donatoarea în actul de donaţie. Era păcat să nu fim de acord cu această afacere pentru că ei s-ar fi dus în altă parte şi noi am fi pierdut foarte mulţi bani”, a mai spus primarul.

Cele susţinute de primar sunt confirmate şi de contabilul Primăriei Căpreni, Ştefan Valeriu Vieru. Potrivit acestuia, faptul că Primăria Căpreni nu se confruntă cu probleme financiare ca alte instituţii din judeţe se datorează, în principal austriecilor. “Austriecii, pe lângă faptul că au angajat mai mulţi localnici, ne-au promis că ne vor sprijini la construcţia unui pod peste Amaradia şi la reabilitarea şcolii şi a drumului. În plus, primăria are de câştigat de pe urma taxelor şi impozitelor şi a autorizaţiilor şi avizelor necesare lucrărilor de aici”, a precizat Ştefan Vieru.

Actul poate fi atacat

Notarii publici chestionaţi de “Pandurul” sunt de părere că Primăria Căpreni poate pierde dreptul de proprietate asupra terenului pe care se va construi atelierul de reparaţii. “Dacă la vremea respectivă, legea permitea ca donaţia să fie condiţionată de respectarea anumitor obligaţii de către beneficiar şi acesta nu le-a dus la îndeplinire, actul poate fi anulat în instanţă. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi dacă legea nu permitea impunerea anumitor obligaţii  de către donator, în acest caz actul de donaţie fiind considerat nul, terenul cu pricina urmând să revină fostului proprietar sau, după caz, moştenitorilor de drept”, a declarat notarul.