Prietenii cărţilor, pe cale de dispariţie
Pasiunea pentru cărţi i-a îndemnat pe soţii Filip să fondeze Asociaţia „Prietenii Cărţii” şi să se dedice în totalitate anticariatului la care lucrează de ani de zile. Deşi nu este o activitate profitabilă din punct de vedere financiar, interesul pentru cultură pe care l-au moştenit de la părinţii lor şi pe care încearcă să-l insufle mai departe copiilor, precum şi satisfacţiile spirituale îi determină să nu renunţe la acţiunea pe care o coordonează cu atâta dăruire.
Irina Filip, unul din membrii fondatori ai asociaţiei, spune că specializările pe care le-au dobândit după absolvirea facultăţii n-au nimic de-a face cu domeniul literar: „Eu am urmat studii economice, iar soţul meu este inginer geolog. Ca economist n-am profesat niciodată, pentru nu mă văd lucrând într-un domeniu unde să nu fiu înconjurată de cărţi. Părinţii mei au avut grijă să-mi cultive dragostea pentru lectură, mama lucra la librărie şi acasă aveam o bibliotecă impresionantă”. Iniţiativa reînfiinţării anticariatului la parterul Direcţiei de Cultură Gorj îi aparţine lui Pompiliu Ciolacu junior, care şi-a propus astfel să faciliteze accesul târgujienilor la cărţi, dar şi la obiecte de artă veche. Irina Filip precizează că au mai funcţionat în această clădire în urmă cu câţiva ani, dar au fost perioade când au avut şi standuri în stradă. Un spaţiu închis este mai avantajos, desigur, pentru clienţi, care au la dispoziţie acum cărţi din toate domeniile, dar nu aduce la fel de mulţi cumpărători ca înainte. Dacă la standurile expuse în stradă se vindeau doar materialele comerciale, respectiv romanele de dragoste şi cele poliţiste, pentru că cele de specialitate nu trezeau interesul nimănui, acum oricine poate să acceseze lucrări din domeniul tehnic sau medical, de exemplu. Dar fie că aceste cărţi sunt expuse înăuntru sau în afară, Irina Filip recunoaşte că anticariatul nu o să fie niciodată o afacere: „Nu ne-am aşteptat nicio clipă să avem vânzare ca un magazin de produse alimentare, de exemplu, facem totul din pasiune, pentru că nu poate fi nimic mai frumos decât să ai atâtea cărţi în jurul tău. Iar clienţii noştri sunt nişte oameni deosebiţi, cultivaţi, care apreciază adevăratele valori şi este o bucurie să ai preajmă asemenea oameni, pe cale de dispariţie, din păcate”. Tot aici, pasionaţii de artă veche pot cumpăra obiecte vechi, precum sculpturi, costume populare, instrumente muzicale, icoane pictate pe lemn, fotografii, picturi sau diferite creaţii de artă tradiţională.
Preţuri modice pentru cărţi renumite
Cărţile din anticariat se vând practic pornind de la preţuri de nimic, de la 50 de bani până la 70 lei, cele mai rare, cele tipărite în primă ediţie sau care au autograful autorului. De departe cele mai căutate sunt novelele şi romanele poliţiste, dar un interes crescut se observă şi pentru cărţile şcolare, în special manualele vechi, care sunt căutate de profesori. Dascălii mărturisesc că elevii înţeleg mult mai bine după acestea decât după manualele alternative, care sunt foarte stufoase şi deloc practice. Irina Filip mai precizează că târgujienii pot sta la anticariat ca şi în orice sală de lectură, dacă doresc să răsfoiască o revistă sau o lucrare doar pentru câteva ore: „Sunt şi persoane care vin şi studiază aici o carte care-i interesează. Oricum, noi avem cam aceeaşi clienţi de ani de zile, oameni cărora le place să colecţioneze cărţi şi au deja o bibliotecă formată, dar vin să-şi completeze colecţiile cu numerele pe care nu le au”. Zilnic, trec pragul anticariatului cam 15-20 de oameni, dintre care jumătate nu pleacă fără să-şi achiziţioneze vreun obiect de artă. De asemenea, există şi perioade în care se fac oferte şi un pachet de 10-15cărţi poate fi cumpărat cu sume ce nu depăşesc 5 lei.
Irina Filip spune că rolul părinţilor este crucial în stârnirea interesului copiilor şi că aceştia trebuie să le dea ei înşişi exemple micuţilor şi să le citească câte ceva, să le deschidă mintea spre cunoaştere. Ca să-i iniţieze şi pe copii în tainele lecturii şi să le stârnească curiozitatea, Irina Filip oferă în dar fiecărui prichindel care este adus de părinţi la anticariat, câte o carte de poveşti.