Petrecerea gospodarilor, la Novaci
O sărbătoare de zile mari e anunțată, duminică, la poalele munților. Novăcenii sărbătoresc Lăsatul Secului și se pregătesc pentru cel mai lung și mai aspru post din acest an, Postul Paștelui.
Petrecerea va avea loc în plaiul novăcenilor. „La Petrecerea gospodarilor de Lăsare vom asculta, ca pe vremuri, muzică lăutărească autentică, de această dată în interpretarea renumitului Taraf Vică Argint din Pârâul de Pripor, recent selectat în spectacolul său de solistul Grigore Leșe. Nu va lipsi cântecul la fluier gâjâit, specific folclorului păstoresc adus în fața novăcenilor de un rapsod popular din Ținutul Momârlanilor , mereu prezent la nedeile ciobanilor din Munții Lotrului dar nici folclorul păstoresc, repezentat de solistul Marius Țugulescu. Vom avea si alte surprize muzicale , încercând să dăm viață unor momente, care treptat se pierd din viața satului românesc”, anunță Elena Basarabă, cea care va coordona evenimentul.
„Invităm la eveniment toți novăcenii, indiferent în ce zonă a orașului locuiesc. Sunt bineveniți iubitorii de tradiții din comunele vecine, din județul Gorj și din toată țara. Îi așteptăm la petrecere pe cabanierii din Rânca și pe turiștii care le calcă pragul în această zi”, a transmis Dumitru Leuștean, primarul din Novaci.
Cu această ocazie, în natură, sub cerul liber, în diverse locuri din localitate, de obicei mai înalte, se aprind focuri rituale, fiecare familie aducând lemne, paie sau coceni de porumb. „Novăcenii ungureni numesc aceste focuri ”alimori” iar cei din zona Novaci – Români le spun ”bâldăuț”. În seara acestei zile comunitatea petrece. Lăutarii sunt nelipsiți și veselia reprezintă nota dominantă a petrecerii. De obicei oamenii din sat aduc la petrecere brânză, plăcinte, gogoși, fac mămăligă, fierb ouă și bineînțeles nu uită vinul de buturugă cu care se laudă, doar după ce beau un pahar. Se cântă, se chiuie, se joacă și se fac renumitele ”strigări peste sat”, despre exemplele rele din comunitate. Nimeni nu are voie să se supere dacă la ceremonia obștii este pomenit în strigări, deoarece rolul acestora este de iertare și purificare”, mai spune Elena Basarabă, organizatoarea evenimentului.