Proiectul guvernamental prin care trebuiau supuse restaurării unele dintre cele mai importante monumente istorice de pe raza judeţului Gorj este abandonat de trei ani de către Consiliul Judeţean. Este vorba despre opt biserici de lemn din judeţ care se află în prezent într-o formă avansată de degradare şi care ar fi putut fi salvate. Primarii localităţilor în care se regăsesc bisericile dau din umeri în timp ce Consiliul Judeţean Gorj, însărcinat la vremea respectivă cu restaurarea, spune că perioada a fost prea scurtă ca să poată profita de proiect. Perioada a fost prea scurtă în fiecare an…

Timp de 3 ani consecutiv, prin HG nr. 1206/2009, Hg nr. 120/2010 şi HG 320/2011, Guvernul român, prin Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale, a iniţiat un proiect pentru restaurarea mai multor elemente istorice, între care şi opt biserici de lemn din judeţul Gorj, situate în localităţile Arcani, sat Stroieşti; Dănciuleşti, sat Zaicoiu; Jupâneşti, sat Boia; Leleşti, sat Frăteşti; Scoarţa, satele Bobu şi Pişteştii din Deal; Schela, sat Sâmbotin; Roşia de Amaradia, sat Seciurile.

Asta înseamnă că, de trei ani, ministerul invocat joacă de unul singur, prin demararea unui proiect investiţional susţinut cu fonduri bugetare, mingea fiind aruncată în terenul Consiliului Judeţean Gorj, autoritate desemnată să-l implementeze la nivel local, prin întocmirea documentaţiei tehnice specifice, obţinerea avizelor legale, încheierea unor contracte de execuţie a lucrărilor cu firme specializate şi susţinerea unei părţi de cofinanţare care merge până la 5%, ceea ce nu este un capăt de ţară.

Banii au fost pierduţi

Proiectul intitulat „60 de biserici din lemn din nordul Olteniei şi sudul Transilvaniei” a fost iniţiat în vara lui 2009 de Ordinul Arhitecţilor din România urmând ca în luna noiembrie a aceluiaşi an să fie dată o hotărâre de guvern cu sumele repartizate fiecărui judeţ în vederea restaurării. Judeţului Gorj i-au fost repartizaţi 400.000 lei pentru restaurarea următoarelor biserici din Schela, Stăneşti, numai că la noi şi astăzi zac în ruine. „S-a dat hotărârea de guvern în noiembrie 2009 după care guvernul ne-a înaintat o adresă prin care se stabilea suma de 400.000 de lei pentru Gorj. În momentul în care am vrut să demarăm procedura de achiziţii am constatat că nu exista un proiect tehnic care era absolut obligatoriu. Pe de altă parte, în adresa respectivă, nu se făcea referire la continuarea finanţării în 2010 pentru că sumele distribuite nu erau suficiente”, a declarat Adina Andriţoiu, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Gorj.

Aşa se face că cele patru miliarde de lei vechi s-au dus pe apa sâmbetei. „Mai aveam o lună şi jumătate la dispoziţie iar noi nu aveam proiect, nu se ţinuseră licitaţiile şi nici nu se demarase procedura de achiziţie. Banii s-au pierdut, guvernul i-a dat şi i-a luat înapoi”, a adăugat Adina Andriţoiu.

Primarul din Leleşti: „E o ruină”

Primarii din localităţile în care se regăsesc bisericile spun că ei s-ar fi implicat în restaurarea acestora numai că legea e destul de dură. Mai mult, spun că au mai fost încercări de a le salva şi din partea studenţilor la arhitectură însă fără rezultat. „Au venit nişte studenţi la arhitectură din Bucureşti, au stat în comună vreo câteva zile, au făcut studii, poze şi spuneau că o să facă un proiect dar nu s-a întâmplat nimic până azi. Biserica e veche, de prin 1700 dar degeaba, e o ruină acum”, a declarat Marian Rotaru, primarul din Leleşti.

MONUMENTE

Conform Ghidului monumentelor istorice din judeţul Gorj, publicat de Direcţia de Cultură în 2009, în Lista Monumentelor Istorice s-ar afla nu mai puţin de 184 biserici monument istoric, dintre care 119 din lemn, situaţie care plasează judeţul nostru pe primul loc la nivel naţional (numeric cel puţin) în privinţa acestui tip de obiective cu valoare patrimonială şi istorică.