Lucrările hidroenergetice de pe Jiu au fost blocate de instanță de circa doi ani, dar Hidroelectrica încearcă să facă documentația necesară pentru a le relua cu respectarea legii. Fiecare pas este însă contestat de organizații civice. Lucrările, finalizate în proporție de peste 80%, au consumat deja peste o sută de milioane de euro. Consiliul Județean Gorj a emis în vară un certificat de urbanism ca prim pas pentru autorizarea finalizării lucrărilor, dar acesta a fost contestat de Asociația Declic, stârnind o reacție dură a lui Nicolae Ivăniși, coordonator politic al ADN Gorj.

Nicolae Ivăniși este un contestatar permanent al acelor organizații de mediu și nu numai care sunt finanțate din afara României, despre care spune că au ca scop distrugerea unor sectoare economice.

Ivăniși a făcut publică plângerea prealabilă făcută pe 7 septembrie 2020 de Asociația Declic, cu privire la un certificat de urbanism emis de Consiliul Județean Gorj pe 17 iunie 2020, pentru “Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni - Bumbești, continuare lucrări de la nivelul anului 2012”. Asociația Declic cere “revocarea în tot a certificatului de urbanism”, invocând o ordonanță din 2007, care prevede că în zonele în care sunt arii protejate sunt admise doar “activitățile tradiționale practicate numai de comunitățile din zona parcului național”.

Consiliul Județean Gorj a răspuns pe 16 septembrie 2020 acestei plângeri prealabile, arătând că certificatul de urbanism este un act de informare a solicitantului cu privire la regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor la data solicitării, care nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții. Legea impune eliberarea unor astfel de documente oricărui solicitant, mai precizează CJ Gorj, cu mențiunea că “nu vor fi realizate activități de construcții/ investiții noi, ci doar de finalizare a investiției existente”.

Plângerea prealabilă este probabil primul pas al Asociației Declic, înainte de a cere în instanță revocarea certificatului de urbanism. Nicolae Ivăniși, coordonatorul politic al Alternativei pentru Demnitate Națională (ADN) Gorj, a spus că scopul unor astfel de asociații este de a nu ne lăsa să construim nimic. “Voi merge la fiecare termen pentru a mă uita în ochii judecătorului aluia. Asta îmi doresc”, a spus Ivăniși, candidat la Consiliul Județean Gorj, care a dezvăluit faptul că același judecător care a dispus acum câțiva ani blocarea lucrărilor hidroenergetice pe Jiu, la cererea unor ONG-uri, a dispus recent închiderea Carierei Roșia. “Coincidențele astea mi se par putrede. Voi merge în sală la fiecare termen”, a spus Ivăniși, care cere și declasificarea informărilor făcute de serviciile secrete cu privire la organizațiile de mediu.

Ivăniși a apreciat răspunsul CJ Gorj dat la plângerea prealabilă a celor de la Declic. “Răspunsul CJ Gorj este de nota 10 plus. Le spune clar, noi nu construim nimic, noi finalizăm. E construcția acolo”, a declarat Ivăniși la Tele 3.

Lucrările la amenajarea hidroenergetică a Jiului au început în perioada 2003-2004, când nu fuseseră delimitate acele arii protejate și legea nu le interzicea. Hidroelectrica a cheltuit deja 150-200 de milioane de euro.

Investiția începută în 2003 ar fi trebuit finalizată în șapte ani, ceea ce nu s-a întâmplat din lipsa fondurilor. Între timp zona a fost declarată arie protejată, legislația pentru protecția mediului a devenit mai dură, dar Hidroelectrica a reluat lucrările în 2016, în baza unei autorizații emise de Consiliul Județean Hunedoara, fără a avea un nou aviz de mediu. Bankwatch Romania, Neuer Weg și Energy Justice sunt organizațiile de mediu care au cerut și obținut în instanță oprirea lucrărilor.

Lucrările demarate în 2003-2004 au fost întrerupte în iulie 2011, stadiul realizării de atunci fiind de 65%. În decembrie 2015 a fost semnat actul adițional pentru restul de lucrări, valoarea fiind de 67.545.674 euro. Remus Borza, lichidatorul Hidroelectrica, spunea la avea vreme, când a fost pe Defileu, că până la reluarea lucrărilor fuseseră deja decontate lucrări de 134 de milioane de euro și ar mai fi fost un rest de 110 milioane de euro, pe care l-a „recalibrat”.

Dacă lucrarea ar fi finalizată, Jiul va fi deviat prin două aducțiuni subterane, una cu lungimea de 7 kilometri și diametru interior de 3,8 metri pe traseul Livezeni-Dumitra, alta pe traseul Dumitra-Bumbești de 12,5 kilometri lungime si diametrul interior de 4,00 metri. În albia naturală a Jiului va mai rămâne doar un debit de 2,7 mc/sec, de opt ori mai mic decât acum. Potrivit organizațiilor de mediu, asta ar duce la distrugerea florei și faunei din Defileul Jiului.

Galerie foto