Părinţii care vor să afle care va fi soarta noului născut, dacă va fi bogat, frumos sau deştept în viaţă, apelează mai nou la trupele de ursitoare. Nu doar părinţii din oraşele mari cheamă la botez zânele bune, ci mai nou este o modă şi prin Târgu Jiu. Un spectacol original, de o jumătate de oră, presărat cu texte comice, ritmate şi cu o coregrafie ce plasează acţiunea într-un cadru magic costă doar 300 lei.

Trupa de ursitoare a Alexandrei a apărut recent în Târgu Jiu, dar deja este cunoscută. Este formată din cinci  studente din Târgu Jiu şi Craiova, respectiv Bianca Barbu, Loredana Belgun, Elena Caravan, Simona Roncea şi Alexandra Tuchelea, care le întruchipează pe zânele bune, îngeraşul şi pe zâna cea rea.

Părinţii sunt încântaţi să audă la botez că micuţul copil va avea un viitor luminos şi apelează din ce în ce mai mult la ursitoare. Aşa că intră în scenă Zâna Iubirii, Zâna Fericirii şi Zâna Înţelepciunii, care îi prevăd copilului botezat împlinirea tuturor dorinţelor.  Ideea de a înfiinţa o astfel de trupă i-a venit Alexandrei Tichelea, care o întruchipează pe Zâna Fericirii, după ce a văzut un spectacol al unei prietene din Craiova, unde este şi studentă. „O prietenă de-a mea din Craiova avea o trupă de ursitoare şi m-am gândit să-mi fac şi eu una în Târgu Jiu. Este foarte frumos. Lumea ne caută. Suntem trei zâne ursitoare bune şi zâna cea rea şi îngeraşul, care va fi aproape de prunc, iar cele trei zâne ursitoare vor ursi de bine. Invitaţii ne primesc cu foarte mare plăcere”, spune tânăra.

Toate sunt bune şi frumoase până când în spectacolul magic îşi face apariţia Zâna cea Rea, care doreşte să îi ursească lucruri mai puţin frumoase pruncului. Nu reuşeşte însă pentru că cele trei ursitoare reuşesc să o transforme şi pe aceasta, aşa cum era de aşteptat, într-o zână bună.

Incidente hazlii

Până acum trupa de ursitoare din Târgu Jiu, care s-a înfiinţat doar de o lună, a luat parte la patru botezuri şi a avut parte de întâmplări hazlii. Personajul negativ, Elena Caravan, spune că s-a ales şi cu o palmă de la un copilaş pe care l-a speriat cu înfăţişarea sa. „Sunt personajul negativ în acest spectacol. Unii dintre invitaţii de la botez sunt foarte amuzaţi şi ne primesc cu braţele deschise. Am avut parte şi de întâmplări hazlii. Un copil de doi ani pur şi simplu mi-a tras o palmă. Probabil s-a speriat de mine, iar naşul s-a luat cu scaunul după mine”, spune râzând Elena.

Chiar dacă este la început, trupa de ursitoare se va îmbunătăţi pe parcurs. „Totul este un fel de magie, care reiese din textele pe care le spunem, din costumele pe care le purtăm sau din dansurile pe care le facem. Cu textele pot să spun că m-am ocupat personal. Sunt nişte obiceiuri vechi pe care le readucem în actualitate. Pe parcurs vom mai schimba textele, iar dacă o să meargă treaba o să mai realizăm o trupă de ursitoare cu copii”, mai spune Alexandra.