Un secretar de stat din Ministerul Culturii a ajuns miercuri la Hobiţa, acesta vizitând atât casa-muzeu dedicată lui Constantin Brâncuşi, cât şi dărâmătura despre care se spune că este cea „originală”, în care s-a născut sculptorul. În realitate, în „originală” se găsesc două grinzi salvate dintr-un incendiu care a cuprins adevărata casă în care s-a născut maestrul, acum autorităţile propunându-şi să dea Hobiţei locul pe care îl merită pe harta turistică măcar a ţării, dacă nu şi a lumii.

Secretarul de stat Alexandru Pugna a avut zilele trecute o întâlnire la Bucureşti cu primarul din Peştişani, Cosmin Pigui, miercuri acesta venind el în comuna lui Brâncuşi pentru a vedea realitatea de la faţa locului. Discuţiile cu primarul s-au purtat atât la casa-muzeu pe care turiştii o vizitează în număr de circa 15.000 pe an, dar şi la cea aflată în paragină la circa 100 de metri, despre care s-a scris la fel de mult şi pentru care, până acum, nu s-a făcut nimic.

Pugna nu este primul demnitar care vine şi face vizite în cele două locuri. Cu ani în urmă, actualul europarlamentar Mircea Diaconu era ministru al Culturii şi promitea şi el salvarea celor două locaţii. Evident, nu s-a întâmplat nimic. De data aceasta Pugna spune că trebuie să mai aşteptăm până la sfârşitul anului pentru a ne fi prezentată soluţia pe care Ministerul Culturii o va adopta împreună cu Primăria Peştişani pentru a salva de la dispariţie grinzile care sunt considerate originale şi se regăsesc în casa prăbuşită de povara timpului care a trecut peste ea. „Este dureros ceea ce vedem aici. Un ochi plânge şi altul se bucură. Cel care plânge o face pentru că vedem ce e în spatele nostru. Împreună cu domnul primar căutăm soluţii legate de adevărata casă a lui Brâncuşi sau ce a mai rămas din ea. Muzeograful de la Casa Muzeu «Constantin Brâncuşi» ne-a explicat că se pare că două din bârnele acestei case au aparţinut vechii case a lui Brâncuşi. Nu avem nici un document care să ateste acest lucru, nici că ar fi ars cealaltă casă. Încercăm să găsim soluţia cea mai bună pentru ca ceea ce a mai rămas să fie pus în lumină. Cred că a sosit momentul ca Brâncuşi să primească cinstea şi onoarea pe care o merită la el acasă, acolo de unde a plecat. Vine iarna şi sperăm ca până la finele anului să putem lua o măsură clară, dar şi legală. Tot ce e aici dorim să recuperăm, dar în mod special cele două grinzi”, a menţionat secretarul de stat.

Nu există proprietari

Primarul Cosmin Pigui a menţionat că la acest moment casa considerată „originală” nu are proprietari, urmaşii familiei Brâncuşi fiind mulţi şi neinteresaţi de soarta acestei construcţii. Edilul promite însă un proiect despre care ar putea vorbi peste vreo lună şi ceva, după ce îl va finaliza împreună cu Ministerul Culturii. „Fiţi convinşi că vom lua decizia cea mai bună şi se va concretiza, Hobiţa urmând să fie pusă în valoare aşa cum se cuvine. Acum e prea devreme pentru a vorbi despre asta. Până în luna decembrie nu putem însă da un răspuns clar, dar până la sfârşitul anului soluţia va fi făcută publică. Toţi vrem să punem în valoare ce a mai rămas aici. Trebuie ţinut cont că mai avem şi noi în magazia de la liceu depozitată o parte din casă şi acoperişul. Grinzile acestea nu au un proprietar acum. Sunt 13 moştenitori care nu au încă documentaţia de proprietate. E un teren la dispoziţia Comisiei de Fond Funciar Peştişani”, a spus Pigui.

„Casa nu mai există”

La sosirea la Hobiţa, atât secretarul de stat din Ministerul Culturii, cât şi primarul Pigui au fost primiţi, din întâmplare, de o rudă a marelui sculptor. Gore Brâncuşi, un pensionar ieşit la plimbare cu bicicleta prin sat, i-a recitat lui Pugna o poezie şi i-a mărturisit că neamul lui Brâncuşi dispare încet şi sigur din Hobiţa, la fel ca şi casa despre care se spune că ar fi cea în care a copilărit artistul. „Casa lui Brâncuşi s-a dărâmat de mult, iar unii au profitat de conjunctură şi au speculat, dar casa nu mai există. Acolo unde se zice că a fost s-a dărâmat, iar la muzeu aici a fost doar reconstituită, după ce a fost luată de la un cetăţean, după ce statul român a început să îl aprecieze pe Constantin Brâncuşi. Neamul nostru, al lui Brâncuşi, se stinge ca şi casa asta. Mai suntem câţiva cu numele acesta aici. Toţi suntem în vârstă. Cei tineri au plecat, iar fetele s-au căsătorit şi şi-au schimbat numele. Asta ne e soarta”, a menţionat bătrânul Brâncuşi.