Sunt muncitori şi au dezvoltat o afacere de succes în comuna Turcinești, judeţul Gorj. Familia Nicolae Cartianu se ocupă cu creșterea vacilor de aproape 26 de ani, cel mai în vârstă dintre proprietari punând bazele fermei imediat după Revoluție. Agronom de meserie, Nicolae Cartianu a cumpărat prima dată o vacă, ajungând astăzi la un efectiv de zece adulte și șapte tineret. Toată hrana o produc în gospodărie, cu utilajele proprii, iar piața de desfacere a laptelui este în Târgu Jiu. Fata bărbatului este cea care a preluat, alături de soțul ei, afacerea de familie. Tinerii sunt puși pe fapte mari, vor să acceseze fonduri europene, iar mai apoi să-și mărească efectivele de animale din curte.

Să crești vaci nu este o activitate atât de ușoară pe cât ar crede unii. O familie din Turcinești face asta de zeci de ani. Trebuie să-ți placă agricultura, să ai răbdare cu animalul și să fii dispus să stai tot timpul în preajma lor. ”La noi în zonă afacere prea rentabilă nu este, în sensul că nu dispunem de terenuri de calitate care să producă furaje suficiente. Se investește foarte mult, prețul la lapte este foarte mic, e muncă foarte multă, condiții foarte grele, lucrezi cu animalul, trebuie să-l ții mereu curat, plus că trebuie să stai de dimineața până seara în apropierea lui ca să vezi ce este de făcut și tot timpul este câte ceva de făcut. Eu am lucrat și în agricultură, de meserie sunt agronom și am lucrat în fostele CAP-uri, am avut o atracție față de agricultură , de mecanizare și imediat după Revoluție am încercat să mă axez pe animale”, a spus Nicolae Cartianu, proprietarul exploatației.

La început a fost o vacă

Bărbatul a început cu o singură vacă, rasa Holstein. Nicolae Cartianu are astăzi zece vaci și șapte viței. Dacă la lapte are piață de desfacere, la capitolul carne nu reușește să vândă mare lucru. ”Am găsit vaci Holstein că atunci era moda și apoi mi le-am înmulțit și le-am mai dezvoltat. Astăzi am zece adulte și șapte tineret. Rasa este bună de lapte, dă lapte mai mult, dar au inconvenientul că nu au carne mai multă pe ele. Am început să le transfer puțin către bălțată, acum la modă este bălțata românescă, care dă și lapte, și e îmbrăcată mai bine în carne și pot să mai faci ceva bani, deși nu știu ce se întâmplă că nu mai interesează pe nimeni nici chiar tineretul bovin, să ia pentru tăiere, aduc din afară, nu se mai consumă și e foarte greu să valorifici tineretul. Laptele îl dau în cartier, am o serie de abonați care de ani de zile iau lapte de la mine și s-au convins de calitatea lui. Mi-am cumpărat un tanc de răcire să nu mai am probleme vara și îl păstrez în condiții bune, îl mulg cu aparatul, igienic și lumea este mulțumită”, a spus Nicolae Cartianu.

”Eu sunt propriul meu șef și e bine”

Cunoscător în acest domeniu, bărbatul spune că toată problema asta cu bacteriile din lapte a apărut în special la marii crescători de vaci care folosesc furaje prea concentrate care atacă şi calitatea laptelui. Și cum toată familia este angrenată în această activitatea, ginerelui îi revin utilajele din gospodărie și tot ce înseamnă repararea lor. ”Cheltuielile sunt foarte mari, utilaje luăm numai la second hand că nu ne permitem utilaje noi, se defectează, dar am ginerele priceput și atras de meseria asta. Avem prese, pluguri, discuri, tractoare, remorci. Problema noastră, mai ales pe timp de vară, este că nu avem islaz. Noi aici ne folosim de suprafețe mici și este foarte greu, dar ne axăm mai mult pe lucernă”, a spus Nicolae Cartianu.

Tinerii din familie sunt cei care vor să ducă această activitate mai departe. Ginerele bărbatului, Cristian, vrea să acceseze fonduri europene însă spune că birocrația îi omoară pe tinerii fermieri. ”Ne-am gândit să accesăm fonduri europene împreună cu soția, dar suntem un pic dezamăgiţi din cauza birocrației, sunt multe acte. Am preferat să facem pe fonduri proprii. Mai este un dezavantaj la fondurile europene căci te obligă să lucrezi cu utilaje noi, sunt foarte scumpe. Soția are exploatația de mai mulți ani, eu mă ocup mai mult de partea mecanică, repar tot ce se strică, întrețin utilajele, mi-am cumpărat o freză, un strung pentru gospodărie, ca să nu mai apelez la alții. Un trai decent avem de pe urma creșterii animalelor, dar atât. Vreau să înmulțesc efectivul și să reușesc să pun cât mai mult teren cu lucernă. Îmi plac animalele, nu am șef, eu sunt șeful meu și e bine”, a spus Cristian. 

Galerie foto