Fonduri europene pentru meşteşuguri vechi de o sută de ani
Liliana Arapu din satul Stroiești, comuna Arcani, este printre puținele gorjence care mai păstrează și astăzi cu sfinţenie obiceiurile străvechi ale strămoşilor noştri. La cei 48 de ani ai săi, şi-a amenajat un mic atelier meşteşugăresc în care ţese de dimineaţa până târziu în noapte. Țese covoare, preșuri, velințe, altădată nelipsite din gospodăria fiecărui om. Doamna Liliana se mândrește cu harul ei și spune că este singura femeie din comună care are în prezent două războaie puse și gata de țesut. Modelele sunt creația ei, de cele mai multe ori inspirându-se tot din obiceiurile vechi. A învățat să țese copil fiind de la mama ei și astăzi organizează cu plăcere șezători, cel puțin o dată pe săptămână.
Liliana Arapu se mândrește cu faptul că țesăturile ei sunt vopsite natural, nu folosește chimicale ca să obțină culorile. Folosește cel mai adesea scoarța de piersic, anin, foile de ceapă și alte rădăcini de plante medicinale. Spune că în acest fel țesăturile își păstrează culoarea la spălare și nici nu sunt toxice. ”Absolut tot este tors de mine, vopsit de mine natural. Cel maro este făcut din coajă de anine, sunătoare și frunze de gutui. Toate sunt fierte într-o căldare mare, după ce le fierb bine, le strecor și în zeama aceea se vopsește lâna. Portocaliul îl obțin din rădăcini de dud, coajă de piersic, fierte. Știu de la bătrâni lucrurile astea, eu și acum roșesc ouăle de Paști cu foi de ceapă, nu cu chimicale”, povestește Liliana Arapu.
Femeia păstrează şi câteva costume populare pe care le-a moștenit de la bunica ei, costume care au peste 100 de ani vechime. Sunt costume care reprezintă zona Gorjului şi, chiar dacă sunt extrem de vechi, materialul a rezistat până în zilele noastre. ”Am costum vechi de 150 de ani, aparţine familiei Daviţoiu Gelu, este un costum pe negru cu paiete ca fiind o antiteză între bine şi rău. O idee foarte des întâlnită la artiştii populari. Are şoarţe cu altiță, poalele au niște colțișori și predomină galbenul la poale, la maramă și simbolizează prosperitatea și liniştea sufletească. Am şi costumul meu, de când eram eu mică, pe care l-am purtat copil fiind”, a mărturisit Liliana Arapu.
Comuna Arcani a obținut de curând titlul de sat cultural al României, Liliana Arapu fiind prezentă la competiția care a avut loc la București, unde le-a arătat străinilor din toată lumea meșteșugul ei și pasiunea cu care se dedică acestei meserii din moși strămoși. ”Am prezentat o cultură de costume populare, țesăturile mele, vin, țuică din dealurile Arcaniului, un păstrăv afumat în creacă de brad și un stand de cărți scrise de domnul Pupăză. Este locul unde m-am născut și nu l-aș da pe nimic în lume. Mi s-a oferit să plec și în afară dar mă leagă multe de acest loc. Nu pot să plec cu războiul în Franța”, a spus Liliana Arapu. Aceasta este decisă să obţină fonduri europene pentru a-şi dezvolta atelierul.