Administraţia din cadrul Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia analizează posibilitatea efectuării unor reduceri de personal, la cerere, pentru acei angajaţi care sunt în perioada de prepensionare. Informaţia nu e chiar nouă, dacă ţinem cont că, recent, sindicalistul şef Marin Condescu a cerut drepturi în acest sens pentru oamenii săi, semn că, prin primăvară, unii ortaci vor da târnăcopul pentru o pensie cât de cât acceptabilă.

Şeful direcţiei de personal din cadrul SNLO, Constantin Lăzăroiu, spune că administraţia şi sindicatele au avut până acum două runde de negocieri şi se vor mai întâlni în cursul acestei săptămâni pentru a ajunge la un acord cu privire la numărul de salariaţi ce se vor pensiona înainte de termen şi condiţiile în care aceştia vor părăsi locurile de muncă. Directorul de personal din cadrul SNLO afirmă că atât administraţia, cât şi sindicatele, aşteaptă mai întâi modificarea unei anexe la ordonanţa de urgenţă 116/2006, minerii fiind exceptaţi din rândul categoriilor care ar fi putut să beneficieze de prevederile acesteia. Liderul sindical Marin Condescu anunţa recent că a discutat cu ministrul economiei, Adriean Videanu despre modificarea actului normativ amintit, astfel încât angajaţii din minerit care mai au doi ani până la pensie, să poată să renunţe la locurile de muncă în schimbul unui ajutor financiar oferit de stat.

Conform directorului Constantin Lăzăroiu, primele analize făcute anul acesta pe structura de personal a SNLO arată că circa 200 de angajaţi ar avea vârsta de prepensionare. Dintre aceştia aproximativ 140 provin din subteran, în condiţiile în care în cadrul Societăţii Naţionale a Lignitului, din cei 8985 de salariaţi, doar 1345 mai muncesc în subteran. Sectorul respectiv de activitate ar urma să îşi reducă ponderea şi mai mult, întrucât este singurul domeniu din cadrul SNLO care înregistrează pierderi, pierderi care sunt suportate din profitul obţinut din vânzarea lignitului extras în exploatările de suprafaţă, mai afirmă directorul de personal. „Astfel de măsuri sunt prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă, la articolul 86, precum şi în legislaţia românească. Din primele analize ale noastre, circa 200 de angajaţi s-ar încadra în măsurile obligatorii care pot fi luate în asemenea situaţii. Sunt cei care au limita de vârstă pentru a se pensiona, sunt cei care beneficiază de reduceri la limita de vârstă, cei care se pensionează anticipat şi cei care lucrează în subteran şi mai au un an până la pensionarea obligatorie şi care au împlinit 43 de ani. Am avut două întâlniri cu partenerii sociali de dialog pentru a stabili paşii pe care trebuie să-i parcurgem şi pentru a trece prin perioada aceasta delicată. Zilele acestea avem o nouă rundă de discuţii şi sperăm să concretizăm dialogul în acei paşi ce trebuie să-i parcurgem”, spune directorul de personal din cadrul SNLO.

Viitorii pensionari – meseriaşi cu experienţă

Reducerile de personal din primăvară vor fi asemănătoare cu cele făcute după 2000, nu înainte, când din sistem s-a plecat masiv şi haotic. Practic, angajaţii mai în vârstă vor părăsi locurile de muncă, deşi şi aceasta devine o problemă pentru SNLO, care, pe de-o parte pierde meseriaşii, iar pe de alta nu mai angajează pe nimeni cu vârstă tânără. Se creează astfel o ruptură între generaţii, ruptură care îşi va arăta consecinţele în timp. Societatea a mai trecut prin astfel de momente în ultimul deceniu, plecările de personal din subteran ducând la închiderea unor mine întregi, care, din lipsă de personal, au devenit şi mai ineficiente. Interesant este că în cariere se câştigă un pic mai bine, tocmai în ideea de a face aceste locuri de muncă interesante şi atractive pentru cei din subteran. Cei mai mulţi ortaci care lucrează acum la SNLO se regăsesc la EMS Motru, acolo unde sunt 915 angajaţi, la Mehedinţi fiind 349 de salariaţi, sectorul de conservare şi închidere mine având şi el 81 de angajaţi. Pe acest fundal, sindicatele şi administraţia se întâlnesc pentru a treia oară pe anul acesta pentru a găsi o soluţie la problemele generate de blocajul financiar şi de criza economică. În lipsa unui buget de venituri şi cheltuieli, discuţiile sunt mai mult teoretice, dar binevenite pentru că, după aprobarea bugetului, acestea se vor putea materializa cât mai repede.