Motivarea sentinţei prin care judecătorii l-au condamnat la ani grei de închisoare pe fostul sindicalist Cristea Fluerătoru arată, printre altele, că doar trimiterea lui după gratii este considerată de magistraţi drept calea de „reeducare” a acestuia.

Sutele de facturi fictive folosite de la zeci de firme-fantomă pentru a prejudicia bugetul firmei sale cu sute de mii de lei au stat la baza condamnării fostului lider al minerilor din zona Motru, instanţa fiind de părere că măsura privativă de libertate poate crea un element de siguranţă pentru ordinea publică.

„S-a reţinut că pentru inculpatul Fluerătoru Cristea a devenit o practică faptul de a folosi numeroase societăţi comerciale numai cu titlul de prilej de înavuţire ilicită, iar prin persistenţa în comiterea aceluiaşi gen de infracţiunii, acesta dovedeşte că nu regretă ceea ce comite, iar o măsură preventivă în prezent, în condiţiile în care nici nu recunoaşte faptele, în faţa probelor evidente, ar fi de natură să ducă la reeducarea acestuia şi crearea unui element de siguranţă pentru ordinea publică”, se arată în motivarea instanţei.

Fiind şi recidivist, cu condamnări din alte dosare penale, fostul sindicalist trage ponoasele afacerilor pe care le-a derulat în defavoarea firmei sale. „La diferite intervale de timp, în perioada 2010-2012, respectiv în perioada 2010-2013, în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, a dispus înregistrarea în evidenţa contabilă a societăţii unui număr de 312 facturi fiscale, ce apar că ar fi fost emise de un număr de 51 societăţi comerciale, facturi ce nu au la bază operaţiuni reale, cu scopul de a diminua impozitul pe profit, şi a însuşit din gestiunea societăţii în interes personal sume de bani cu titlu ne real de restituire aport personal”, au precizat magistraţii în motivarea sentinţei.

Pe parcursul procesului de la Tribunalul Gorj, inculpatul nu a recunoscut faptele şi nici nu a restituit statului vreun leu din prejudiciul uriaş care i se imputa. În plus, acesta a ajuns în timpul judecăţii să nu mai aibă nici un bun pe numele său şi, ca urmare, autorităţile nici nu au avut pe ce să pună sechestru asigurător, aşa cum s-a întâmplat în alte cazuri similare.

 PEDEAPSĂ

Pedeapsa pe care Fluerătoru a primit-o în acest dosar este de 7 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, precum şi obligaţia de a despăgubi statul român şi firma pe care a folosit-o în comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală cu peste 1,2 milioane lei. Sentinţa respectivă nu este definitivă, ea fiind contestată, procesul urmând să se rejudece începând de luna viitoare la Curtea de Apel Craiova.