În teorie, managementul performant al unui club de fotbal presupune ca, din activitatea specifică, să producă bani astfel încât să nu depindă de finanţarea pusă la dispoziţie de patron sau finanţatori. În România se pare că numai Steaua a găsit reţeta unui management performant, mai multe analize făcute de-a lungul timpului demonstrând că Gigi Becali a reuşit să iese pe plus de pe urma echipei de fotbal.

Analizând din această perspectivă ceea ce s-a întâmplat cu Pandurii în ultimii trei ani, se poate concluziona că şi aceştia s-au autofinanţat, însă doar în anul 2013, an în care echipa minerilor şi energeticienilor a fost vicecampioană a României şi a jucat în grupele UEFA. Paradoxal, este chiar anul în care aportul CEO la bugetul echipei a fost unul minim, cel mai mic de când echipa e în prima ligă.

Buget de criză, cu obiectiv Europa League
Pentru o analiză pertinentă trebuie urmat însă firul evenimentelor din acea perioadă. La începutul anului 2013 se anunţa în presă că CEO va reduce la jumătate sumele alocate clubului de fotbal Pandurii şi clubului de handbal-baschet Energia Rovinari, cum se numea acum trei ani, anunţul fiind făcut chiar de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. Preşedinte la fotbal pe atunci, Marin Condescu, spunea că activitatea echipei de fotbal nu va fi afectată de reducerile anunţate, care erau la limita suportabilităţii: „Nu ne afectează, ştim că este criză, facem ce doreşte domnul ministru. Reducerea este la limita suportabilităţii. Cu o politică înţeleaptă din partea noastră, evoluţia echipei nu va fi afectată nici în privinţa unei evoluţii în plan extern, pentru că obiectivul de a juca într-o cupă europeană din toamnă rămâne neschimbat”. Era luna februarie 2013, iar Pandurii îl vânduse la Stuttgart pe Alexandru Maxim cu 1,5 milioane de euro, fapt ce explica relaxarea lui Condescu când vorbea de bugetul clubului şi de obiective.
Mai exact CEO a tăiat atunci din cota prevăzută în statut către Pandurii şi a suplimentat bugetul la baschet şi handbal. În vara lui 2013, atunci când Pandurii anunţa bugetul pentru noul sezon 2013 – 2014, Condescu spunea că CEO nu va contribui cu nimic la respectivul buget: "Bugetul pentru sezonul viitor e de 5 milioane de euro. CEO nu dă nimic la acest buget, dar avem soluţii până la finalul anului. CEO rămâne pe tricouri pentru că e copilul tuturor, nu doar al celor care îl conduc. E al minerilor, al energeticienilor, al tuturor aşa că o să rămână pe tricouri". Acum, la aproximativ trei ani distanţă, USMO a dat publicităţii un comunicat prin care susţine că în tot anul 2013 clubul a primit de la CE Oltenia suma de 350.000 de euro, deci nici măcar suma promisă la începutul anului. Totuşi Pandurii s-a autofinanţat, dat fiind locul doi din campionat, participarea în grupele UEFA, dar şi vânzarea unor jucători pe sume foarte mari, gen Maxim la Stuttgart cu 1.5 milioane euro sau Vlad la Dnipropetrovsk cu un milion de euro.

CEO a finanţat substanţial clubul în 2014 şi 2015
La începutul anului 2014, Pandurii încă mai avea de încasat bani de la UEFA şi din transferurile de jucători din anul 2013, bugetul echipei la început de an fiind asigurat în cea mai mare parte. USMO arată într-un comunicat recent că a lăsat în conturile clubului, la predarea conducerii în ianuarie 2014, suma de 3,5 milioane euro şi încă 500.000 de euro care urmau să fie încasaţi pentru drepturile federative ale jucătorilor Chiricheş şi Pintilii care fuseseră vânduţi anterior.
În vară, pentru următorul sezon, noul preşedinte numit de CEO, Mihai Prunariu, anunţa un buget de peste cinci milioane de euro. „Prognozăm că vom avea un buget undeva în jurul a cinci milioane şi jumătate de euro, care ar fi defalcat în felul următor: 2,5 milioane de euro aportul asociaţilor, 2 milioane de euro din drepturile TV şi un milion de euro din alte venituri”, a spus Prunariu pentru site-ul oficial al echipei. Fostul manager al CEO, Laurenţiu Ciurel, anunţa în 2014 că CEO va susţine în continuare fotbalul şi sportul, dar dezinforma cu privire la finanţările din trecut. „Pentru Pandurii şi pentru echipele clubului Energia, efortul financiar din partea CEO, chiar dacă cifrele par mari, un milion – două de euro, nu este un efort foarte mare. Este normal că trebuie să dam înapoi comunităţii cel puţin o parte din ce am luat. Adică să fim suporteri ai sportului, să susţinem viaţa socială, culturală. La echipa de fotbal lucrurile merg prost datorită unui management absolut necompetent de-a lungul timpului”, explica atunci Ciurel faptul că în vara lui 2014 echipa nu mergea foarte bine, dezinformând atunci public cu privire la bugetul echipei din 2013: „Anul trecut, bugetul echipei a fost în jur de 10 milioane euro şi aceasta a terminat pe locul pe locul 2. Steaua, cu un buget mai mic decât Pandurii, a ieşit campioană. O explicaţie ar fi achiziţiile halucinante făcute de club, care a investit banii în terenuri, în foraje, în renovări de clădiri, în achiziţia unui parc auto de peste 1 milion de euro, automobile cu care acum nu ştim ce să facem”. Managerul CEO se referea probabil la faptul că se construiseră trei terenuri de fotbal, vestiare moderne pentru echipă, o clădire pentru centrul de copii de aproximativ 3 milioane de euro şi fuseseră achiziţionate autocarul echipei şi două microbuze, utilaje pentru întreţinerea terenului de joc, dar şi alte maşini pentru parcul auto al clubului.
Trecând peste dezinformările făcute cu privire la bugetul din anul precedent, Ciurel a finanţat clubul şi în 2015, când cu greu echipa s-a salvat de la retrogradare, previziunile sale cu privire la podium fiind atunci fanteziste. Şi în 2015 Pandurii s-a bazat pe un buget susţinut în cea mai mare parte de CEO şi din drepturi tv. Jucătorii au fost fie cedaţi gratis, cazul lui Anton la Dinamo (jucător cotat la un milion de euro), fie pe bani puţini cum a fost cazul lui Breweld care a ajuns la Steaua pentru 250.000 de euro sau mai recent Roman în Olanda tot pe o sumă derizorie, deşi era golgheterul echipei.

Şi în 2016, tot pe banii de la CEO
Nici anul acesta nu se întrevăd şanse ca echipa să producă bani din transferuri, fiind deja vândut un jucător de valoare pe bani foarte puţini. Momcilovici a ajuns la Steaua pe doar 250.000 de euro, deşi are o cotă de piaţă de un milion de euro. Narcis Răducan se laudă însă cu transferurile făcute şi preia din discursul lui Ciurel doar partea de dezinformare publică cu privire la bugetul din 2013, cu toate că are la dispoziţie toate actele clubului pentru a vedea exact cum a fost finanţat. „Preluat în condiţii grele din punct de vedere financiar din cauza datoriilor istorice, clubul a fost salvat în extremis de la retrogradare, datorită muncii de excepție a lui Edi Iordănescu, a jucătorilor şi a întregului staff tehnic și administrativ. În numai şase luni, suntem pe loc de play-off, avem patru jucători la echipa națională, avem în portofoliu jucători precum Săpunaru, Hora, Nistor, Ropotan și, mai nou, Antal, aduși gratis de către mine și Edi și cu șanse egale să ne batem la cel mai mare obiectiv, titlul și calificarea în Cupele Europene. Toate acestea au fost posibile cu un buget de aproximativ 4.5 milioane de euro și nu de 11 milioane de euro”, a spus Răducan pe site-ul pandurilor ca răspuns după ce USMO a făcut public contractul acestuia, dar şi salariul lui Dorin Ioana la Pandurii. Ceea ce nu spune Răducan este faptul că aceşti jucători, Săpunaru, Hora, Nistor, Ropotan sau Antal, au contract cu Pandurii doar şase luni sau poate un an şi apoi vor fi pierduţi. Gratis.