Alegerile europarlamentare din 26 mai vor fi definitorii pentru direcția în care va merge România. Mai sunt doar trei luni până atunci și puține partide și-au conturat listele pentru alegeri.

Până acum, oficială este doar lista propusă de Alianța USR-PLUS. O listă deschisă de Dacian Cioloș, pe care găsim mulți tineri cu experiență în structurile europene. Tineri care știu să comunice bine în mediul online, dar care vor trebui să găsească soluții și resurse pentru ca mesajul lor să ajungă și pe coclauri. Alianța este pe un trend crescător, în anumite zone bate PNL, în altele bate PSD, dar per ansamblu este încă pe locul al treilea, potrivit sondajelor.

Liberalii caută cu disperare soluții cu care să crească partidul în București, să recupereze voturile pierdute în Transilvania și să cucerească Diaspora. Soluția găsită până acum este Rareș Bogdan cap de listă, dar cunoscutul jurnalist nu a dat un răspuns oficial. În lipsa acestuia, liberalii amână anunțarea listei.

Despre lista PSD nu se știe mai nimic. Sunt câteva persoane din guvern care vor să fie pe listă, gen Rovana Plumb și Carmen Dan. Una peste alta, ne așteptăm să fie o listă formată prin negocierea grupurilor influente din PSD, care să își plaseze fiecare câte un protejat sau o protejată pe listă.

Nici dinspre ALDE nu sunt prea multe noutăți, numele vehiculate până acum fiind Norica Nicolai și Daniel Barbu, personaje fără priză la electoratul tânăr.

O creștere semnificativă este de așteptat să aibă partidul lui Victor Ponta, Pro România, nu pentru că fostul premier este cap de listă, ci datorită prezenței pe locul al doilea a Corinei Crețu, comisar european. O problemă a Pro România este aceea că o parte din electoratul PSD îi percep pe cei doi ca fiind în continuare la social-democrați.

La capitolul independenți, pentru cine nu vrea să voteze politicieni, este de remarcat candidatura Mariei Mădălina Turza, preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi. Potrivit acesteia, în prezent, la nivelul UE nu există legislaţie care să reglementeze coerent aspectele vieţii persoanelor cu dizabilităţi, iar acest lucru se reflectă în statisticile europene de abandon şcolar şi neangajare în câmpul muncii.

Până atunci, candidații au nevoie de semnături pentru susținere, fiind amenajate corturi în marile orașe.