Proiectul de lege care declară amenajările hidroenergetice de „interes public major” şi permite construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Proiectul merge acum la promulgare, după ce a trecut și de Senat. Activiștii de mediu spun că legea este una cu dedicație pentru Hidroelectrica. Societatea de stat doreşte să continue construcţia amenajării hidroenergetice din Defileul Jiului.

Interesant este că proiectul iniţiat de 24 de parlamentari PSD-ALDE-UDMR, în frunte cu deputata PSD de Gorj, Elvira Şarapatin, a fost adoptat de Parlament şi anul trecut, deşi avea aviz negativ chiar şi de la Guvernul Dăncilă.

Legea a mers la promulgare, însă preşedintele Klaus Iohannis a trimis-o înapoi în Parlament, spre reexaminare.

„Legea este una extrem de nocivă pentru râurile României. După cum a recunoscut chiar liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, în timpul dezbaterilor, e vorba de o lege cu dedicație pentru proiectul megalomanic al Hidroelectrica, din Parcul Național Defileul Jiului. După ce au spart 150 de milioane de euro în proiectul ilegal, majoritatea PSD și aliații lor vor să le acopere urmele prin lege!”, spune senatorul USR Mihai Goțiu.

La sfârşitul anului 2017, Curtea de Apel Bucureşti a blocat extinderea hidrocentralei de pe râul Jiu, de la Bumbești-Livezeni, şi a arătat că studiul de impact asupra mediului este obligatoriu pentru Hidroelectrica.

„Modificarea legislativă lovește însă în toate râurile țării, amenințate cu secarea sub pretextul declarării că băgarea lor pe țeavă ar reprezenta „un interes public major”. Asta în condițiile în care, potrivit Directivelor Europene, interesul public major este protecția mediului, nu distrugerea lui! Nu renunțăm, însă, la luptă. Vom sesiza CCR, Comisia Europeană, la nevoie Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Și, dacă se va ajunge și acolo, poate vor trebui să treacă cu buldozerele peste noi”, a adăugat Goțiu.

Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești a fost deja realizată în proporție de peste 80%. Dacă investiția era finalizată și pusă în funcțiune, Jiul ar fi fost deviat prin două aducțiuni subterane. În albia naturală a Jiului ar mai fi rămas doar un debit de opt ori mai mic decât acum.