Gheorghe Cotojman din Roşia de Amaradia este nelipsit de la biserică, iar în timpul liber scrie poezii patriotice şi religioase. Omul are 82 de ani şi este tatăl a zece copii însă numai 8 mai sunt în viaţă. Şi soţia a pierdut-o în urmă cu aproximativ 10 ani şi de atunci s-a dedicat în totalitate bisericii şi creaţiei.

Singura lui familie sunt copiii, nepoţii şi Dumnezeu de care s-a apropiat foarte mult după ce a ieşit la pensie. A lucrat toată viaţa ca agent hidrotehnic  la Oficiul de Gospodărire a Apelor Gorj, unde a fost coleg de serviciu cu Viorel Gârbaciu. De atunci a început să scrie poezii patriotice şi bisericeşti şi le analizau împreună. După ce a ieşit la pensie a vrut să se apropie mai mult de Dumnezeu pentru că soţia cu care are 8 copii l-a părăsit. De atunci este cântăreţ în lăcaşul Domnului însă nu a renunţat la pasiune lui din tinereţe de a compune poezii. De fiecare dată când e singur în mijlocul naturii sau seara la culcare meditează şi îşi pune gândurile pe hârtie „ Îmi place foarte mult să scriu poezii. Când am inspiraţie iau o foaie de hârtie şi un pix şi încep să scriu. Nu termin o poezie într-o seară sau într-o oră, am scris şi un an la o poezie. Am poezii patriotice, religioase şi câteva de dragoste. Unele sunt mai mici şi unele mai mari. Am scris versuri despre imnul naţional şi de drapelul neamului, am dedicat poezii fiilor mei şi eroilor din satul meu care s-au jertfit în lupte pentru apărarea neamului. O să scriu toată viaţa. Până acum nu am publicat nici o poezie dar eu sunt cu sufletul împăcat că mi-a citit creaţiile multă lume chiar dacă nu au fost date publicităţii. Cel mai bine mă simt când stau în natură şi scriu sau seara la culcare la lumina unei lămpi”.  Dragostea de neam şi de ţară l-a determinat pe Nea Gheorghe aşa cum îl cunoaşte toată lume să scrie poezii. Până acum are aproximativ 30 de creaţii dar cele mai multe au un caracter patriotic şi religios.

Acestea sunt câteva versuri din poeziile lui Nea Gheorghe.

„Tu pământ al ţării mele/ Cât de mult eu te-am iubit/ Plămădit în lupte grele/ Din vitejii ce-au murit. Saltă inima tu ţară/ Şi voi tineri şi bătrâni/ Că eşti mândră şi bogată/ Şi-avem un nume de român”.