Investiţii de la termocentrala Rovinari, sub lupa Curţii de Conturi
Inspectorii Curţii de Conturi au identificat în Rovinari două situaţii care le-au ridicat semne de întrebare. Complexul Energetic Oltenia a plătit în ultimii trei ani 27 de milioane de lei către firma Energomontaj, sucursala Rovinari, bani care nu au fost justificaţi prin documente, afirmă Curtea de Conturi.
Curtea de Conturi consideră că CE Oltenia, Sucursala Rovinari, a plătit în mod nejustificat suma de 27 de milioane de lei pentru supravegherea şi urmărirea lucrărilor efectuate la grupurile energetice 4 şi 6. Este de menţionat că Energomontaj Rovinari încheia cu Termo Rovinari contracte de modernizare a grupurilor, după care prin acte adiţionale o anumită sumă era relocată pentru urmărirea şi supravegherea lucrării după recepţionare. Valoarea totală a contractului nu era modificată, însă inspectorii Curţii de Conturi notează că actul adiţional nu este justificat deoarece urmărirea lucrării după recepţionare era prevăzută în contractul iniţial. Mai mult, inspectorii consideră că această procedură este dubioasă din moment ce oricum firma avea această obligaţie şi, mai mult decât atât, banii nu sunt justificaţi prin documente.
O procedură des folosită
De exemplu, în 2012 CEO a încheiat un contract de peste 117 milioane de lei cu Energomontaj SA pentru reparaţia blocului 4. La un an distanţă, Directoratul CEO aprobă semnarea unui act adiţional prin care se revine asupra unei anexe din contract ce făcea referire la preţurile plătite pentru finalizarea lucrărilor de montaj şi cele aferente urmăririi funcţionării în perioada de garanţie şi se alocă sumă de 15 milioane de lei. Directoratul CEO a aprobat solicitarea justificând că este necesar ca prestatorul sa asigure permanent echipe pentru supravegherea lucrărilor. Inspectorii Curţii de Conturi au descoperit că această sumă de 15 milioane de lei dată pentru supraveghere în perioada de garanţie nu este prevăzută în caietul de sarcini. În plus, pentru aceşti bani CE Oltenia nu a solicitat, iar Energomontaj nu a justificat cheltuirea banilor. De asemenea, în contractul atribuit în 2012 se preciza că pentru eventualele probleme apărute în 24 de luni acestea vor fi suportate de prestator şi, susţin cei de la Curtea de Conturi, nu era necesară acordarea sumei cu destinaţie precisă.
O astfel de situaţie a mai fost şi la grupul 6, contractul fiind încheiat în 2011, iar suma acordată pentru eventuale defecţiuni survenite după recepţia lucrării a fost de 12 milioane, alocată prin aceleaşi proceduri.