Românca Luminiţa Saviuc răspândeşte în lume mesajul unei vieţi fericite şi a identificat cele 15 lucruri la care trebuie să renunţăm pentru a obţine acest lucru. Pe Internet, ea este PurposeFairy.com. Luminiţa a devenit cunoscută după ce un articol de-al ei a fost distribuit de 1,3 milioane de persoane. Aşa a apărut şi cartea „15 lucruri la care trebuie să renunţi pentru a fi fericit“. Cartea a fost deja tradusă în alte câteva limbi. Luminiţa Saviuc a vorbit pentru Pandurul despre mesajul pe care îl comunică oamenilor, despre cum primesc românii acest mesaj, dar şi despre puterea gândurilor şi a cuvintelor. 

Reporter: Autoarea cărții „15 lucruri la care trebuie să renunți pentru a fi fericit“ mai are momente de tristețe, de deznădejde?

Luminița Saviuc: Cu siguranță. Nu sunt perfectă. Sufletul meu știu sigur că este, dar eu nu sunt. Însă, cu fiecare zi care trece, simt că devin un om mai bun și lucrurile care îmi chinuiau odată sufletul nu mai au aceeași putere asupra mea ca în trecut. Iar asta este foarte important pentru mine - astăzi să fiu mai liniștită ca ieri, și mâine mult mai liniștită ca astăzi.

Rep.: Ce faci când vin momentele de tristeţe? Cum le tratezi?

L.S.: Depinde de situaţie, însă am învăţat să accept tristeţea şi să stau cu ea. Să caut să o cunosc (nu să mă pierd în ea) şi să îi ofer atenţia, iubirea mea şi afecţiunea de care are nevoie. Omul are tendinţa să fugă de tot ceea ce e văzut ca fiind negativ - tristeţe, panică, frică, invidie, gelozie, ură, etc.. Însă mi-am dat seama că şi ele fac parte din noi, iar dacă opunem rezistenţă şi fugim de ele, devin parcă tot mai mari şi capătă o putere tot mai mare asupra noastră. Însă dacă păşim în lumea lor cu afecţiune, curiozitate şi compasiune, ce era cândva întunecat devine luminos. Pentru că asta este puterea iubirii…Nu poţi lupta cu întunericul cu întuneric şi să răzbești. Doar lumina - iubirea are puterea de a vindeca tot ceea ce este întunecat, iar dacă punem acest lucru în practică, vom descoperi cât este de adevărat şi cât de multă putere se află în iubire şi lumină. 

Rep.: Luminița, ai locuit și ai călătorit în SUA, Asia.... Dar cum sunt românii? Din acest punct de vedere al cunoaşterii personale. Dacă e să pui un diagnostic să spun așa, care este suferinţa românilor?

L.S.: Cum sunt românii? Eu îi simt ca pe niște oameni foarte frumoși, dar care au suferit mult. Iar amintirea suferinței te poate împiedica de multe ori să vezi cât de frumoasă este viața și te împiedică să vezi că lucrurile nu mai sunt cum au fost… Trecutul e trecut, iar prezentul este o altă poveste.

Așa îi simt eu pe romani. Este o bunătate în oamenii din această țara, și de multe ori această bunătate este ascunsă sub straturi de tristețe, frică, resentimente, ură, etc… Suferința este prezentă în viața oricărui om, nu doar a românilor, însă simt eu că suferința românilor vine din lipsa încrederii în propriile lor puteri. Suferința românilor vine din ataşamentul față de trecut și față de ce “ne-au făcut alții” și cât de mult ne-au nedreptăţit…Credem ca suntem victime, iar din păcate asta ne transformă pe noi în nişte victime… 

Rep.: Suntem pregătiţi pentru acest tip de discurs, acest tip de gândire, pozitivă?

L.S.: Cu siguranţă. Eu am încredere foarte mare în capacitatea omului de a se „trezi”, de a-şi aminti cine este cu adevărat, de ce a fost creat pe Pământ și de a se elibera de frică şi tot ceea ce îl tine prizonier într-o lume întunecată. Și știu că românii sunt pregătiţi pentru o gândire curată, liberă, frumoasă și frumoasă… Nu o văd ca pe o gândire pozitivă ci ca pe o reamintire a cine suntem noi cu adevărat ca Oameni şi ca o întoarcere la propria noastră natură, bunătate și frumuseţe…

Rep.: Ce le spui celor care nu cred în ce spui tu. În ce scrii tu? Că e important ce gândesc, etc.

L.S.: Eu sunt de părere că trebuie să ai încredere in capacitatea omului de a-și trăi viața așa cum simte și crede că este mai bine. Iar ceea ce scriu, ceea ce comunic, este comunicat in primul rând pentru mine, iar in al doilea rând, pentru toți cei care sunt interesați de acest mesaj. 

Nu sunt aici ca să conving pe nimeni, doar să împărtășesc ceea ce simt, ceea ce cred și ceea ce iubesc. Și restul își urmează cursul natural. Dar nu caut să conving pe nimeni de nimic. 

Rep.: Care crezi că este exercițiul, dacă pot să spun așa, pe care ar trebui să-l facem pentru a fi mai liniștiți, fericiți.

L.S.: În primul rând respirația. Noi avem un mod de respirație artificial, iar de aici pornesc atât de multe… Daca învățăm să respirăm într-un mod sănătos, automat vom pași în prezent - vom fi aici - trup si suflet, iar când ești prezent, nu poți să nu ai pace. 

Rep.: Din experiența personală și a oamenilor cu care ai vorbit, care este greșeala pe care o facem cel mai des?

L.S.: Mă gândesc ca una dintre greșeli ar fi căutarea asta de greșeli. Dacă învățăm din tot ceea ce se întâmpla, nimic nu este pierdut. Nu există greșeli când privești viața din acest punct de vedere. Și uite așa scăpăm de cuvântul ăsta greoi.

Rep.: Spui de multe ori, în articolele tale de pe blog, că e important cum gândești, la ce te gândești, să ai încredere, optimism, să dăruiești iubire și să simți recunoștință. Care crezi ca este rolul destinului în viața noastră?

L.S.: Gândurile noastre au putere, o viață a lor aș putea spune. La fel si cuvintele pe care le rostim. Viața noastră nu este altceva decât rezultatul tuturor gândurilor noastre. Iar daca noi schimbăm gândurile, cuvintele se vor schimba si ele, iar viața noastră va reflecta acest lucru. Iar daca ele sunt încărcate cu iubire pură şi curată… nu doar viața noastră va fi transformată, dar și întreaga lume…

Rep.: Care este rolul destinului în viaţa noastră?

L.S.: Cred că acesta este un subiect mult prea mare şi complex despre care eu încă mai am multe de descoperit… Însă cred eu că fiecare dintre noi are un drum frumos pe care sufletul nostru trebuie să-l parcurgă, nu ca să ajungă undeva acolo, ci ca să se întoarcă la Lumina, la Dumnezeu, si la locul în care totul a fost creat - in centrul inimii și sufletului nostru. Și depinde de fiecare cum parcurge acest drum și dacă alege să-l parcurgă. Însă destinația este aceeași pentru toate sufletele… pentru toți oamenii. 

Rep.: Știu că îți plac multe citate motivaționale, pe care le folosești și în postările tale, dar care este cel care te  dezvăluie pe tine? Și de ce?

L.S.: Sunt foarte multe, dar în momentul acesta ar fi acest verset din Noul Testament: “Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire” Ioan 14. Dacă Omul a fost creat după chipul si asemănarea Lui Dumnezeu, Iubirea și Lumina sunt ceea ce îl aseamănă pe Om cu Dumnezeu. Și simt cum, cu cât ofer tot mai multă iubire, nu doar celor dragi, dar întregii lumi, cu atât parcă devin tot mai apropiată de Dumnezeu și de creația Lui. Și asta îmi oferă mie o bucurie de nedescris… Asta îmi face sufletul fericit… să fie aproape de Casa lui și de Dumnezeu.

Rep.: La final, dacă ar fi să recomanzi cărţi, articole, bloguri, etc. unei persoane care este la început pe acest drum, care ar fi acestea?

L.S.: Depinde de persoană. Mereu am simţit că nu este o reţetă universală pe care să o oferi. În funcţie de ce caută, de ce simte că îi lipseşte, de ce îşi doreşte omul, îl îndrumi într-o direcţie sau alta. Dar cred eu că important este ca fiecare să caute şi să creadă că va primi răspunsurile într-un fel sau altul. Şi căutând va găsi ce are nevoie şi îşi va hrăni sufletul.