În sfârşit, un politician care gândeşte
Radu Miruţă este un politician din Gorj de care nu a prea auzit multă lume, poate şi din cauză că, deşi este în opoziţie, este genul constructiv, nu pus pe scandal. Miruţă este preşedintele Uniunii Salvaţi România, filiala Gorj. Ca preşedinte de partid nu are rezultate notabile, în sensul că nu reuşeşte să construiască o echipă în jurul lui. Are însă multe idei bune şi merită atenţie. Dacă partidele politice ar fi populate cu oameni calmi, care preferă să construiască, nu să distrugă, societatea ar avea numai de câştigat. În Gorj, liderii de opinie, cei care apar la televizor, sunt în marea lor majoritate nişte urlători, care cred că dacă ţipă şi înjură nu se vede că nu au nimic în cap.
Miruţă a avut zilele astea două iniţiative interesante. Prima, care necesită multă muncă, este iniţierea unui hotărâri de consiliu la iniţiativa cetăţenilor din Târgu Jiu. Ar fi prima din istoria acestui oraş, iar Miruţă este decis să strângă semnăturile necesare. Hotărârea va da dreptul cetăţenilor să decidă cum va fi cheltuit o parte din bugetul oraşului.
Al doilea subiect supus dezbaterii de Miruţă se referă la zona Rânca. Politicianul atrage atenţia că la nivelul Ministerului Turismului este discutat un proiect cu privire la finanţarea unui domeniu schiabil de 150 de kilometri de pârtii în Făgăraş. O astfel de investiţie ar scoate Rânca de pe harta turismului. Miruţă le cere autorităţilor să caute soluţii şi chiar propune una. Unirea zonei Vidra cu staţiunea Rânca, printr-un sistem de telegondole şi telescaune. Între cele două puncte este o distanţă de 8-10 kilometri, pe care pot fi amenajate mai multe pârtii de schi, mai ales că acolo zăpada persistă mult timp. Turiştii s-ar putea caza în Rânca, acolo unde sunt destule hoteluri şi cabane. Conştient că unii ar putea spune că proiectul este fantasmagoric, Miruţă a reamintit că romanii şi-au făcut drum prin aceşti munţi acum două mii de ani, fără a avea tehnologia de astăzi.
Până la urmă, nici nu contează dacă acest proiect este realist sau nu. Contează faptul că un om politic a sesizat o problemă care ar putea apărea în viitorul apropiat, pentru care caută o soluţie. Dacă vreţi să ştiţi ce îi preocupă pe alţi politicieni, fie ei tineri sau dinozauri, încercaţi să urmăriţi emisiunile în care apar sau ce postează pe paginile de socializare.