Grecia a încheiat cu succes al treilea și ultimul program de împrumuturi de urgență, obținute de la țările din zona euro și FMI, pentru a ieși din criză economică și financiară. În cei opt ani, funcționarii publici și-au văzut salariile aproape înjumătăţite. Pensionarii au simțit din plin cele 23 de episoade de tăieri ale pensiilor. Aproximativ unul din cinci greci nu are un loc de muncă.

„Nimic nu se va schimba după 21 august, oricum nu imediat, în privinţa ratingului ţării pentru împrumuturi. Încă vom avea dobânzi care nu pot fi considerate satisfăcătoare şi viabile, cel puţin la împrumuturi pe termen lung. Grecia va trebui să-şi îndeplinească angajamentele şi să respecte programul convenit cu creditorii, pentru a obţine împrumuturi la costuri reduse”, spune Manos Chatzidakis, analist financiar.

În ultimi ani, economia Greciei a înregistrat creşteri modeste. Dar PIB-ul încă e mai mic - cu 25% - decât era înainte de izbucnirea crizei. Ultima tranşă de 61,9 miliarde de euro a fost acordată Greciei de Mecanismul european pentru stabilitate, pentru a sprijini eforturile guvernului de la Atena de reformare a economie și recapitalizare a băncilor.

Așanumitul bailout - termenul care denumeşte împrumuturile de urgenţă pentru salvarea economiei greceşti de la naufragiu - a început în 2010, când statele din Zona euro și FMI au acordat prima transă, de 20 de miliarde de dolari.