Mai mulţi producători de delicatese din zona Tismana şi Peştişani s-au aflat miercuri la Consiliul Judeţean Gorj unde au avut o întânire cu reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, în încercarea de a-şi promova produsele pe plan naţional şi internaţional. Oamenii spun că pregătesc  aceste reţete de ani de zile şi vor să-şi încerce norocul pe marile pieţe ale lumii.

Magdalena Duicu este din Tismana şi face dulceaţă şi sirop de trandafiri de câţiva ani buni. Are şi o plantaţie bogată, peste o mie de butaşi de trandafir din care pregăteşte tot soiul de delicatese. „Dulceaţă de trandafir, dulceaţă de cireşe amare cu mentă, pentru că are un gust extraordinar, gem de căpşuni, gem de caise, de piersici, trandafirată, sirop de trandafir, sirop de soc, petale de trandafir uscate folosite la ceaiuri sau de pus printre rufe sau de ce nu în cada de baie pentru miros. Avem apă de trandafir pentru faţă obţinută prin alambic, ne gândim să facem şi un ulei de trandafiri, însă tehnologia este cam scumpă”, spune Magdalena Duicu care mărturiseşte că cel mai bine a vândut siropul de trandafiri. Gospodina nu se abate niciodată de la reţetă, deşi munca este extrem de migăloasă. „Trandafirul nu se foloseşte aşa cum este, trebuie îndepărtată partea albă care este amară. Noi folosim doar zeamă de lămâie şi o facem kilogram pe kilogram. Un borcan noi îl dăm doar cu zece lei, 220 grame, este un preţ corect. Încercăm să ne extindem, să ne deschidem o făbricuţă”, a declarat Magdalena Duicu, din Tismana. 

Chimizarea excesivă duce la boli

Gheorghe Vintilescu, din Peştişani, a venit la această întâlnire pentru că vrea să afle cât mai multe despre modul în care ar putea să-şi promoveze delicatesele pe care le pregăteşte în gospodărie. Se laudă cu cea mai bună dulceaţă de rubarbă, însă se declară fan al dulceţei de caise. „Sirop de căpşuni, sirop de vişine, sirop de trandafir, dulceaţă de căpşuni, dulceaţă de soc, dulceaţă de vişine, fructe care se găsesc pe culturile noastre şi dulceaţă de rubarbă. Rubarba nu este cultura proprie, este cumpărată, dar este pregătită sub formă de dulceaţă, o dulceaţă foarte gustoasă, o tentă acrişoară”, a spus bărbatul de 54 de ani.

Deşi nu poate încă vorbi de profit, bărbatul are în plan o extindere şi o nouă cultură, cu zmeură şi căpşuni. „Am văzut că populaţia încearcă să-şi întoarcă puţin faţa către produsul de casă din cauză că această chimizare excesivă a dus la boli. Dulceaţa mea preferată este cea de căpşuni şi cea de caise, este plăcerea mea”, a declarat Gheorghe Vintilescu, din Peştişani.

CODAŞI

Organizatorul întâlnirii a fost Direcţia Judeţeană de Agricultură Gorj, având în vedere că în judeţul nostru nu este niciun produs tradiţional atestat. „Vrem ca şi în judeţul Gorj să avem produse tradiţionale, produse montane pe care încă nu le avem în judeţul nostru, suntem codaşi şi nu ne face plăcere, dar împreună cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii încercăm să oferim gorjenilor informaţii necesare să putem să devenim şi noi mai puternici pe această piaţă românească şi europeană”, a declarat Alin Petrică, reprezentantul Direcţiei Agricole Gorj.

În România sunt atestate 513 produse din punct de vedere tradiţional, din care patru şi pe piaţa europeană: Magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibăneşti şi Novacul Afumat din Ţara Bârsei.

Galerie foto