În plin scandal generat de cazul familiei Bodnariu, o familie de gorjeni solicită din nou sprijinul autorităţilor române pentru a-şi recupera copilul care le-a fost luat de la naştere, încă din 2014. Cuplul respectiv nu este unul legalizat cu acte, dar ambii părinţi recunosc paternitatea fetiţei pe care statul norvegian le-a luat-o, situaţia mamei şi a tatălui fiind una mai specială, fapt pentru care Direcţia pentru Protecţia Copilului Gorj le-a fost acestora permanent alături în demersurile făcute la Oslo.

Aurelia Glăvan are 23 de ani şi are o poveste de viaţă demnă de un film. A crescut la Casa de Copii din Târgu Jiu, fiind bine cunoscută de cei de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Gorj. Tânăra suferă şi de un uşor handicap, care nu o împiedică însă să fie o mamă bună. Ea s-a îndrăgostit de un bărbat mai în vârstă ca ea, care este însă surdo-mut şi cu care, în timp, a reuşit să se înţeleagă printr-un limbaj aparte, ştiut şi înţeles doar de cei doi. În 2014, fără să fie căsătoriţi cu acte, au decis să meargă în Norvegia pentru a-şi face un viitor, bărbatul fiind cel care lucra. În lipsa unor acte, norvegienii nu i-au considerat pe cei doi un cuplu şi, de aici, restul necazurilor.

Un vecin i-a auzit pe cei doi vorbind, lucru imposibil de altfel, şi a reclamat că aceştia ar dori să vândă fetiţa după naştere, ceea ce a dus la situaţia actuală. „Noi doi ne înţelegem cu totul diferit faţă de restul oamenilor. Ei vedeau că noi vorbim, deşi a vorbi e mult spus pentru el. Nu înţelegeau discuţiile dintre noi şi au crezut că vreau să îmi vând fata. Mă întrebau de fiecare dată că vreau să îmi vând fetiţa şi să iau pe ea o sumă de bani, ceea ce nu era adevărat”, spune Adelina Glăvan.

Fără tată

Lucrurile pot părea extrem de absurde pentru un român, dar norvegienii au dus lucrurile atât de departe încât nici măcar nu au trecut numele tatălui în certificatul de naştere. Bărbatul care îşi recunoaşte copila nu figurează ca părinte în lipsa unui certificat de căsătorie, Aurelia neavând nici ea voie să îşi boteze fetiţa cu prenumele pe care îl dorea. A venit în ţară şi a cerut ajutorul celor de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Gorj, decăderea sa din drepturi făcându-se printr-un proces la care a fost prezentă şi Corina Drăgan, jurist şi purtător de cuvânt la Protecţia Copilului.

„Nu numai că autorităţile norvegiene nu au trecut numele tatălui pe certificatul de naştere, dar fetiţei i s-a dat un nume norvegian. Mamei i s-a făcut un test ADN pentru a se vedea dacă nu este cumva o mamă surogat, acest demers fiind unul legal. Mămica nu a fost întrebată însă la naştere cum ar vrea să se numească fiica ei, deşi acesta este un drept firesc al oricărui părinte. Tatăl biologic şi-a recunoscut copilul, dar i s-a refuzat acest drept legal de a fi părinte. O asemenea situaţie, cu siguranţă, în România, nu ar fi avut loc. Aici copilul ar fi rămas în familie, sub monitorizarea autorităţilor judeţene sau locale şi ar fi crescut în sânul familiei”, spune Drăgan.

La procesul care a avut loc la Oslo pentru încredinţarea fetiţei unei familii de norvegieni spre plasament, ulterior aceasta putând fi adoptată, Corina Drăgan a fost singura parte din proces care era alături de Adelina în demersurile de a fi recunoscută ca mamă bună. „Eu am susţinut interesele mamei într-un proces care, zic eu, a fost clar exprimat în sensul preluării copilului şi menţinerii lui în familia din Norvegia care l-a primit imediat după naştere. Toate probele de la dosar au fost în defavoarea mămicii, pornind de la relatările psihologilor, de la exprimările pe care le-au avut cei de la Protecţia Copilului din Norvegia faţă de presupusa atitudine a mamei în comunitate, totul era împotriva revenirii copilului la familia naturală”, spune Corina Drăgan.

Noi demersuri

Adelina Glăvan speră ca discuţiile din aceste zile legate de situaţia copiilor luaţi de autorităţile norvegiene nu doar de la familii de români, ci şi de la alte naţionalităţi, şi daţi spre adopţie să o ajute să îşi reprimească fetiţa acasă. Ea a împuternicit din nou Direcţia pentru Protecţia Copilului Gorj pentru a face demersuri la Bucureşti, inclusiv la Ministerul de Externe pentru ca şi cazul său să fie avut în vedere, în situaţia sa fiind alte zeci de familii de români care în ultimii ani au trecut prin aceeaşi situaţie. Acum tânăra este din nou însărcinată şi speră să nască fără probleme în următoarele săptămâni. Va rămâne însă în ţară şi de abia după ce va aduce pe lume un nou copil va merge eventual în Norvegia pentru a-şi recupera şi fetiţa de care a fost îndepărtată în vara lui 2014.