Propunerea ca jumătate din fondul forestier al județului Gorj să fie prins într-o zonă de protecție strictă, în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, încă naște dezbateri aprinse. Pentru că nici localnicii, nici autoritățile din zonele vizate nu sunt de acord cu hărțile făcute de la București, sunt organizate noi întâlniri între autorități, mediul de afaceri, localnici. 

O astfel de întâlnire a avut loc în Polovragi, unde oamenii nu vor să audă de păduri interzise mai ales că toți se încălzesc cu sobe și au nevoie de lemn de foc. În plus, sunt zeci de localnici angajați la firme care exploatează lemnul și care ar putea rămâne pe drumuri. 

Primarul Gheorghe Epure a declarat, într-un interviu la Radio Infinit, că au fost identificate câteva suprafețe care nu ar putea afecta nici comunitatea, nici agenții economici, dar nu au fost definitivate hărțile cu pădurile ce ar urma să fie interzise.

„Am avut o respingere totală vizavi de propunerile asumate de Guvern prin acest jalon al PNRR. Există însă câteva suprafețe în zona de stâncărie, spre partea de nord a comunei Polovragi și a comunei Baia de Fier, există câteva posibilități de încadrare a unor suprafețe, dar și pădurile virgine și cvasivirgine pentru că e inabordabilă exploatarea lemnoasă pe acele stâncării. Ar fi o soluție. Se va face o analiză la nivelul fiecărui ocol, după care vom avea o întâlnire finală cu Consiliul Județean și Prefectura Gorj și vom lua decizii cu privire la fondul ce poate fi introdus. În 2025, și-au asumat că vor transmite Bruxelles-ului această hotărâre de Guvern și tocmai de aceea au început cu dezbaterile publice”, a spus primarul comunei Polovragi.

Pe lângă exploatarea lemnului care ar fi interzisă, oamenii nu vor avea voie nici să adune lemne, fructe de pădure sau ciuperci. Cum toate localităţile incluse în acest plan sunt zone turistice, autorităţile se tem că şi investiţiile în acest sector riscă să fie blocate. 

„Singurii care se pot opune sunt proprietarii de păduri. Noi, ca edili, ne-am spus punctul de vedere și e clar că nu suntem de acord. Au fost invitați și agenți economici la această ședință pentru că e în joc și viața socio-economică a multor familii din zonă pentru că sunt agenți economici care au 60-70 de salariați pe baza exploatării de masă lemnoasă și asta duce la dezechilibru fantastic în familie. Nu mai vorbim de faptul că nu se mai poate acorda masă lemnoasă pentru încălzirea cu sobe a populației pentru că surse alternative nu există în zonă”, a mai punctat primarul Gheorghe Epure.

Pentru refacerea biodiversității până în 2030, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să îmbunătățească și să extindă rețeaua de zone protejate, prin protejarea în mod legal a cel puțin 30% din suprafața terestră a UE și 30% din zona maritimă a UE.

Ministerul Mediului a făcut o listă cu  418 zone de protecție strictă care acoperă un procent de circa 0,61% (147.771.19 ha) din suprafața terestră a țării, reprezentând zonele de protecție strictă din parcurile naționale, naturale și din Rezervația Biosferei Delta Dunării.

În România vorbim despre: 384 de zone cu păduri virgine și cvasivirgine în care se aplică măsurile specifice pădurilor cu funcții speciale de protecție și în care este interzisă exploatarea lemnului sau a altor produse; 13 zonele de protecție strictă din parcuri naționale și naturale; 11 zone cu ”Păduri de fag primare și seculare din Carpați și alte regiuni ale Europei” din Situl Patrimoniului Mondial UNESCO.