Un grup de iniţiativă locală din Tismana este la un pas de a pierde o finanţare de peste 50.000 de euro din pricina indiferenţei autorităţilor. 80% din valoarea proiectului este asigurată din fonduri europene, în timp ce beneficiarul trebuie să suporte restul cheltuielilor din buzunarul propriu. Cei doi coordonatori ai proiectului, Vasile Surcel şi  Constantin Jerca, au bătut la uşa tuturor instituţiilor însă fără succes. Cei doi mai au nevoie de 500 de milioane de lei vechi, iar Jerca a făcut un credit în bancă pentru 100 de milioane de lei. Nici Consiliul Judeţean nu i-a sprijinit pe cei doi, astfel că nu au accesat fondurile.

Cu toate c-ar fi trebuit să demareze deja procedura pentru accesarea primei tranşe de plată, iniţiatorii proiectului n-au putut face acest lucru din lipsa contribuţiei proprii. Aceştia au trebuit să acceseze pe cont propriu un împrumut de 100 milioane lei vechi, pentru că altă soluţie nu exista. GAL-ul este constituit din zece comune, respectiv Padeş, Tismana, Peştişani, Arcani, Godineşti, Runcu, Leleşti, Stăneşti, Glogova şi Cătune, cărora li va alătura şi comuna Băleşti. Cei mai activi sunt însă membrii din Băleşti, Arcani, Tismana, Stăneşti, Glogova. Accesarea primelor două tranşe din finanţare ar trebui să se facă la sfârşitul lunii august, iar apoi se va trece la elaborarea propriu-zisă a proiectelor pentru dezvoltarea zonei. Principalele obiective urmărite sunt valorificarea potenţialului turistic al zonei, stoparea degradării mediului ambiental şi repunerea acestuia în valoare, valorificarea resurselor naturale latente şi a produselor agrozootehnice, precum şi adaptarea formării profesionale a resurselor umane la cerinţele zonei.

Ignoraţi de Consiliul Judeţean

Iniţiatorii proiectului câştigător se bucură că au fost singurii selectaţi pe această măsură din judeţul nostru şi au o mulţime de planuri pentru dezvoltarea zonei. Însă aceştia sunt dezamăgiţi de faptul că nu au reuşit să acceseze până în prezent fondurile europene pentru că nu au avut suficiente resurse în ceea ce priveşte contribuţia proprie. Vasile Surcel, unul dintre iniţiatori, spune că s-au izbit de o indiferenţă totală din partea autorităţilor locale: “I-am contactat pe cei de la Consiliul Judeţean şi le-am cerut un miliard pentru a putea demara acţiunile şi le-am explicat că, în principiu, nu avem nevoie decât de 500 milioane lei vechi. Însă nu ne-au dat nicio speranţă, crezând iniţial că avem nevoie de bani pentru Fundaţia Tismana, nu pentru grupul de acţiune locală pe care l-am constituit. În cele din urmă au spus că ne pot oferi doar 100 milioane lei vechi, ceea ce ni s-a părut o sumă mult prea infimă ca s-o putem accepta”.

Însă aceştia au fost întâmpinaţi şi de lipsa de interes a primarilor localităţilor care fac parte din GAL, care deşi au aprobat anumite sume pentru sprijinirea proiectului, în cele din urmă n-au mai acordat niciun sprijin financiar. Grupurile de acţiune locală (GAL) sunt constituite din unităţi administrativ-teritoriale, asociaţii ale acestora legal constituite şi organisme neguvernamentale nonprofit, de utilitate publică, având personalitate juridică. Constantin Jerca, celălalt iniţiator al proiectului, spune că primarii nu s-au implicat suficient din cauză pentru că în anii trecuţi au avut posibilitatea să contracteze sume importante prin intermediul Măsurii 322: „Se pare că sumele acordate pentru activităţile unui GAL nu li se par suficient de mari şi s-au obişnuit să atragă valori foarte mari. Însă cel puţin anul acesta, niciun proiect depus în Gorj pe această măsură n-a mai fost aprobat. În acelaşi timp, şi reprezentanţii Consiliului Judeţean ar fi putut să-şi dea seama că dacă ne ajută pe noi, se ajută pe ei de fapt, pentru că preluăm noi o parte din responsabilităţile privind dezvoltarea zonei şi-i mai scutim de alte probleme şi cheltuieli”.

Galerie foto