Un raport al UNICEF, făcut public zilele trecute, arată că pandemia de COVID-19 a agravat şi mai mult problemele de sănătate mintală ale copiilor şi adolescenţilor, pe plan global. De asemenea, și adulții au fost afectați. UNICEF spune că situaţia a fost agravată de pandemia de COVID-19 şi de restricţiile impuse pentru combaterea acesteia.

Și psihologul Mădălina Stanca, de la Cabinetul de Psihologie din cadrul Ambulatoriului Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu, este de părere că situația generată de pandemia COVID-19 a creat reacții psihologice la nivelul întregii populații. „A determinat schimbări la nivelul comportamentului și a stilului de viață, persistând teama de necunoscut, neprevăzut, limitarea, izolarea, anxietatea, tristețea, deprimarea”, a spus psihologul Mădălina Stanca.

În ceea ce privește copiii, psihologul, în practica de cabinet, a putut observa în această perioadă manifestări de tip anxios, precum scăderea pragului de toleranță la frustrare și stres, neliniște fără motiv, scăderea interesului pentru activități uzuale prin obișnuința creată de conectarea la laptop, telefon, tabletă în timpul orelor online, dar și după terminarea lor. Copiii au fost nevoiți să se adapteze din mers noului context, cu noi cerințe și noi rutine, cu lipsa interacțiunii libere și necondiționate.

„Este știut faptul că micuții învață mult unii de la alții sau de la adulți (imitație), iar școala și grădinița au un rol important în inițierea socializării, crearea experienței de grup. Am întâlnit copii care nu se pot plia modelului de predare online și resimt nesiguranță, neîncredere în forțele proprii, sentimentul de anxietate de expunere generat de lipsa controlului propriei imagini în mediul online. Feedback-ul înțelegerii lecției este șubrezit și nu este întâmplător că au pierdut plăcerea de a învăța și că au descoperit elemente compensatorii sau tertipuri de a se sustrage de la participarea activă la ore. Mediile de informare i-au sedus cu stimuli rapizi și gata preparați, copiii devenind iubitori de <<fastfood emoțional>>. Acest bombardament de stimuli acționează la nivel subconștient, copiii și tinerii ajungând să nu mai găsească plăcere în micii stimuli ai rutinei zilnice, generând nemulțumire, deprimare, lipsa bucuriei, dezvoltarea de obsesii, panică, fobii și alte tulburări anxioase”, a afirmat psihologul Mădălina Stanca.

În ceea ce privește familiile cu copii, părinții resimt frustrare, la rândul lor, pentru că trebuie să se împartă între obligațiile famiale și cele de serviciu, pentru că nu găsesc activități potrivite pentru a îi face pe cei mici să stea departe de ecranele telefoanelor, tabletelor etc. Astfel, potrivit psihologului, la cabinet se prezintă și părinți care acuză oboseala continuă, stări anxioase, irascibilitate crescută, deprimare, sentimentul de a fi copleșiți, lipsa timpului. Copiii, în opinia psihologului, arhivează comportamentul părinților.
„Tocmai de aceea este important ca noi, părinții, să avem grijă nu numai la ce vorbim cu ai noștri copii, ci și la ceea ce vede copilul la noi. Și cum putem face aceasta? Prin propria igienizare psihică, prin autocunoaștere, autoreglare, autoînțelegere, ventilare emoțională. Trăim un trend al plasării propriilor neînțelegeri în perioada copilăriei noastre, însă ar trebui să inițiem o schimbare prin modul cum creăm copilăria copiilor noștri. Trebuie să construim bucurie în teatrul minții lor și nu insecuritate și neliniște, să le dezvoltăm capacitatea de a fi liberi, încrezători că pot depăși orice conflict, să îi învățăm să își acceseze emoția prin comunicare sinceră și asertivă în timp util. Ce pot face eu ca să fii fericit? Cum putem găsi o soluție la ceea ce ți se întâmplă?”, a mai spus psihologul Mădălina Stanca.

Indiferent de statutul social sau financiar, toți copiii trebuie învățați că este normal să trăiască emoții negative, ca urmare a unor schimbări și că trebuie să le exprime. În opinia psihologului de la SJU Târgu-Jiu este necesar ca părinții să își reorganizeze stilul de viață, să manifeste iubire, sinceritate și umor pentru a menține o calitate superioară a vieții. „Mereu am spus că ar fi minunat ca rolul de părinte să îl primim împreună cu un manual de instrucțiuni, însă neavându-l, cea mai sigură metodă autodidactă este atitudinea sinceră, afectuoasă și 100% prezentă (aici și acum), căci copiii detestă amânarea și superficialitatea!”, a concluzionat psihologul.

Astfel, SJU Târgu-Jiu anunță că părinții și copiii au posibilitatea să se programeze la consiliere psihologică, la Policlinica situată pe strada Progresului (Spitalul 700-Ambulatoriu), în municipiu. Programările (pe bază de bilet de trimitere) se fac la numărul de telefon 0762.009.490, de luni până vineri.
Sursa: SJU Târgu Jiu