Deşi este prevăzută să funcţioneze până în anul 2020, în condiţiile unei producţii anuale de trei milioane de tone lignit, existenţa carierei Roşiuţa este grav ameninţată de spaţiile din ce în ce mai reduse pentru depozitarea sterilului. Halda din Valea Ştiucani, cea care prelua o mare parte din sterilul carierei este închisă din anul 2000, cea mai mare problemă pentru redeschiderea acesteia fiind pusă de neînţelegerile intervenite între conducerea Exploatării Miniere de Cariere Motru şi proprietarii de terenuri din acea zonă. Pentru redresarea acestei situaţii, deputatul de Gorj Severus Militaru s-a adresat conducerii Ministerului Economiei, solicitând urgentarea redeschiderii haldei Ştiucani. Parlamentarul a arătat că efectele neintrării în funcţiune a acesteia înseamnă pierderi financiare imense, care vor atinge numai în 2010 peste 80 milioane lei noi. Cele două excavatoare modernizate care lucrează pe treptele superioare la Roşiuţa ar fi obligate să staţioneze, neavând unde depune sterilul, blocând şi activitatea celor din treptele inferioare. Începând cu anul 2011, pierderile produse vor depăşi 170 milioane lei noi, iar consecinţa acestora va fi închiderea activităţii carierei Roşiuţa şi concedierea a 1156 de angajaţi. Investiţiile deja făcute pentru realizarea haldei Ştiucani reprezintă mai mult de 90 la sută din valoarea totală. De aceea conducerea exploatării miniere şi cea a SNL Oltenia au încercat de multe ori negocierea cu cei care deţin terenuri sau proprietăţi în zonă pentru a putea finaliza lucrările, fără a avea câştig de cauză însă. Sunt câteva familii în Valea Ştiucani ale căror pretenţii nu numai că sunt foarte mari, dar şi inconstante. Negocierile au fost sistate de mai multe ori, atât datorită lipsei documentelor care să le ateste proprietatea, dar mai ales atitudinii refractare a proprietarilor în relaţiile cu negociatorii, ba amânând discuţiile, ba interzicând accesul pe proprietăţi, nici măcar pentru constatări sau evaluări. Cele şase familii Elinescu reprezintă un fel de cui al lui Pepelea în acest caz şi, pentru a se putea halda ocolind proprietăţile acestora, EMC Roşiuţa a făcut nenumărate artificii în ultimii ani, toate însemnând bani în plus. Restul proprietarilor şi-au dat acordul pentru exproprierea terenurilor pe care le deţin, în interesul exploatării. 
Soluţia pentru repunerea în funcţiune a haldei din Valea Ştiucani şi continuarea activităţii la una din cele mai performante cariere de exploatare a lignitului din Europa se află în acest moment la mâna instanţei, care va stabili şi valoarea despăgubirilor pentru terenurile ce urmează a fi expropriate în interes public, conform legilor în vigoare. Demersurile pentru finalizarea procedurilor durează însă până la doi ani, timp de care exploatarea de la Roşiuţa nu mai dispune.
“Nu este drept ca peste 1000 de angajaţi să fie puşi în situaţia pierderii locurilor de muncă - a spus tânărul parlamentar – doar din cauza atitudinii potrivnice a câtorva proprietari care apreciază procesul de expropriere drept o modalitate de înavuţire peste noapte. Există precedente, cazul terenurilor cuprinse în proiectele naţionale de autostrăzi când procedurile de expropriere au fost declanşate prin hotărâre de guvern, expropriator fiind statul român. Perimetrul carierei Roşiuţa a fost declarat deja obiectiv de utilitate publică şi se află sub autoritatea Ministerului Economiei. Evident că se impune despăgubirea oamenilor, însă compensaţiile trebuie să fie juste.”