Gorjeanul Marian Ciungu a ajuns anul acesta pentru a cincea oară primul la crucea aruncată de Bobotează în apa Gilortului. De parcă ar avea un magnet, tânărul a prins crucea înaintea celorlalți doi concurenți pe care îi avea în apă. După ce a ajuns la mal, a mers la preotul din sat și i-a predat crucea, el primind în schimb 100 de lei drept „un mic cadou” de la oamenii din sat. „Să știți să aduce noroc, că mă tot întreabă lumea lucrul acesta. De atâția ani de când sunt primul care o prinde și o aduce la mal pot să spun că aduce noroc. Nu mă îmbolnăvesc, e bună la sănătate, dar și la altele, inclusiv la noroc”, a spus Ciungu.

Acesta recunoaște că prin sat stârnește deja invidii pentru reușitele sale, dar localnicii îl apreciază pentru că și anul acesta a reușit să fie tot el cel care a scos crucea din apă. „E același câștigător din ultimii ani, ceea ce înseamnă că e bun. Nu are concurență pentru că e un atlet bun. Cinste lui”, ne-a spus unul dintre săteni.

Căldura de la Bobotează

Spre deosebire de alți ani, acum apa Gilortului nu a mai fost atât de rece. La zero grade Celsius, câte se înregistrau ieri dimineață, bătrânii din Bălcești își aduceau aminte că în tinerețea lor spărgeau gheața cu toporul pentru a putea lua apă din râu. Acum vremea era total schimbată. „S-a dus gerul Bobotezei, nu mai e nici un ger. Acum e căldura Sfântului Ion, nu vedeți că nici zăpadă nu mai avem de câțiva ani încoace, ce să mai vorbim de ape înghețate”, a spus o bătrână din sat.

„Era gheață de trebuia s-o spargem cu toporul că altfel nu se putea intra în apă ca să luăm pentru Bobotează. Acum însă, de vreo câțiva ani, nu mai stau lucrurile așa. S-a făcut mai cald și cu niște cizme din alea de pescar se poate sta lejer în apa râului ca să prindem crucea, dacă am vrea, și noi, cei mai bătrâni”, a spus Gheorghe Apostoiu, unul dintre sătenii veniți pe malul Gilortului.

Gunoaiele din apă

În timp ce unii localnici se minunau de temperaturile ridicate de afară pentru acest moment al anului, alții discutau despre mizeria din apa Gilortului, PET-urile și pungile din plastic prinse de bolovani pe marginea râului fiind la loc de „cinste”, aceștia întrebându-se cât de curată este apa pentru a fi sfințită apoi de preot. Chiar și așa însă, oamenii au scos apă din râu cu gălețile și au luat acasă pentru a avea tot anul. „Tradiția așa spune, că e apă bună, mai ales azi, de Bobotează, dar cu atâtea gunoaie ce să mai credem. E sfințită, e adevărat, dar tot niște inconștienți au aruncat și mizeriile astea în apă”, a spus o bătrână din sat.

Preotul Dumitru Niță a dat asigurări ca apa sfințită în ziua de Bobotează rămâne la fel de bună pe parcursul întregului an, sătenii care au asistat la slujba sa luând acasă bidoane întregi sau chiar găleți de apă scoasă din Gilort și sfințită ulterior”.

TRADIŢII

Când preotul a sfințit apa râului, bărbații mai în vârstă au luat în buzunare mai multe pietricele. „Când popa bagă steagul ca să sfințească apa se iau nouă pietricele acasă ca să le arunci apoi peste loc, în grădină. Așa cresc dovlecii mari. Și ăia de plăcintă, și ai pentru porci, toți se fac mari”, a spus un bătrân din sat.

NOROC

Femeile mai în vârstă au pregătit și ele din timp un buchet special din busuioc, sfințit de asemenea de preot și păstrat la loc de mare cinste pentru tot restul anului. „Avem aici un pic de lână pusă, dar și boabe de fasole, de porumb și semințe de dovleac, ca să fie recolta bună. Am pus și un pic de tămâie, ca să fie Dumnezeu cu noi și să avem noroc și pe noul an”, a spus Lucreția Cepoi.