Coloana fără Sfârşit a început să coclească
Autorităţile din Târgu Jiu vor supune Coloana fără Sfârşit, operă a lui Constantin Brâncuşi, unui proces de igienizare în cursul primăverii viitoare, după ce pe câteva dintre module au apărut diferite pete de culoare neagră. Turiştii care mergeau inclusiv ieri pe lângă aceasta şi îşi făceau fotografii pentru a avea amintiri de la Târgu Jiu nu aveau nicio idee despre Coloana „dalmaţiană”. Petele pot fi remarcate doar de cei care ştiu opera de artă cu ochii închişi, pentru simpli trecători acestea fiind mai greu de remarcat, mai ales că sunt vizibile doar pe partea de apus. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Jiu, Ramona Evulescu, declară că municipalitatea va aloca fondurile necesare operaţiunilor respective, suma nefiind cunoscută deocamdată. Primăria va organiza o licitaţie pentru a desemna o firmă care să dispună de soluţii speciale cu care să cureţe modulele de petele apărute în special toamna aceasta.
Şefa Direcţiei de Cultură a judeţului Gorj, Olimpia Bratu a declarat, la rândul său, că a informat Ministerul Culturii şi Cultelor despre apariţia unor pete de culoare închisă în special pe modulul 10 din Coloană. Conform acesteia, înlăturarea petelor apărute va presupune costuri pe care nu ştie cine le va suporta şi nici care va fi cuantumul acestora. Coloana fără Sfârşit a este expusă în parcul de la intrarea dinspre răsărit în municipiul Târgu Jiu, fiind parte a Ansamblului Monumental Calea Eroilor realizat aici de Constantin Brâncuşi. Opera a fost realizată în 1938 şi a fost supusă unui lung proces de restaurare între anii 1996 şi 2000.
Arhitectul Iulian Cămui, expert acreditat de Ministerul Culturii în restaurarea obiectelor de artă şi patrimoniu, monitorizează permanent felul în care se comportă operele brâncuşiene de la Târgu Jiu la intemperiile naturii. Acesta afirmă că petele apărute acum, în special cele de la modulul 10, reprezintă o oxidare a cuprului folosit în perioada de restaurare pentru completarea suprafeţei fiecărui modul. „Unele module au avut greşeli din turnare şi suprafaţa exterioară a fost completată în timpul restaurări, fiind alămită. Chituirea respectivă probabil a oxidat acum şi a generat aceste pete, presupun eu. Fiecare modul are o carte tehnică în care sunt incluse operaţiunile ce s-au executat la el şi cine are acea carte poate să lămurească lucrurile”, a menţionat Cămui.
Restaurarea Coloanei fără Sfârşit şi a celorlalte opere brâncuşiene de la Târgu Jiu, respectiv Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor şi Poarta Sărutului, s-a făcut sub conducerea unei fundaţii coordonate de brâncuşologul Radu Varia. Lucrările de restaurare au costat circa 2 milioane de dolari, fondurile provenind de la Banca Mondială în cadrul unui împrumut oferit Ministerului Culturii şi Cultelor. Petele de la Coloană nu reprezintă singurul inconvenient apărut la operele brâncuşiene după restaurarea lor. Pavimentul din preajma Porţii Sărutului şi a Mesei Tăcerii a creat şi el probleme pentru municipalitate, până la urmă edilii locali fiind nevoiţi să toarne mărgăritar peste materialul care a costat bani buni şi care s-a dovedit eficient doar în parcurile din Europa şi America, nu şi la noi. Chiar şi operele din piatră au avut parte de mici retuşuri după 2-3 ani de la restaurare, specialiştii constatând că pe ele crescuseră diferite microorganisme, mai ales un muşchi verde favorizat de bălţile provenite de la pavimentul de doi bani.