Dacian Cioloş ar putea marca marţi, la votul de învestitură din Parlament, mai multe premiere. Cea mai importantă este faptul că ar putea ajunge în fruntea primul Guvern de după 1989 care este format exclusiv din oameni fără apartenenţă politică. Cioloş este însă al treilea premier fără carnet de partid, după Mugur Isărescu şi Mihai Răzvan Ungureanu. La audierile de ieri din parlament au fost primele sincope, un ministru a leşinat, altul a fost atacat de ONG-uri, iar propunerea de la Justiţie a fost intens criticată.

Cabinetul pe care l-a format Cioloş este al 18-lea al României, după cele două guverne Petre Roman (decembrie 1989 - octombrie 1991), Guvernul Stolojan (octombrie 1991 - noiembrie 1992), Guvernul Văcăroiu (noiembrie 1992 - decembrie 1996), Guvernul Ciorbea (decembrie 1996 - aprilie 1998), Guvernul Vasile (aprilie 1998 - decembrie 1999), Guvernul Isărescu (decembrie 1999 - decembrie 2000), Guvernul Năstase (decembrie 2000 - decembrie 2004), cele două guverne Tăriceanu (decembrie 2004 - decembrie 2008), cele două Guverne Boc (decembrie 2008 - februarie 2012), Guvernul Ungureanu (februarie 2012 - aprilie 2012) şi cele patru guverne Ponta (mai 2012 - noiembrie 2015).

Propunerea de la Justiţie, cea mai comentată

Cristina Guseth, propunerea pentru Justiţie, a fost cea mai comentată. Politicienii se tem că în spatele ei ar sta Monica Macovei, iar judecătorii au criticat faptul că Guseth nu este jurist de profesie, ci electronist. Guseth conduce Freedom House, o asociaţie de apărare a drepturilor omului. Miza atacurilor este aceea că Guseth nu este controlabilă politic, iar în primăvară va trebui să propună şefii de la DNA şi Parchetul General. O reînnoire a mandatului lui Kovesi îi înspăimântă de-a dreptul pe parlamentari. În timpul audierilor, fostul preşedinte Traian Băsescu a ţinut o conferinţă de presă în care a atacat-o pe Guseth. În comisie, Guseth a fost hărţuită cu întrebări de parlamentarii PSD, iar unii de la PNL au savurat linşajul. Până la urmă, comisia a dat aviz favorabil, cu 41 de voturi pentru, șase împotrivă și șase abțineri. Premierul desemnat Cioloș a retras însă propunerea, urmând ca marți dimineață să facă o altă nominalizare.

O altă nominalizare criticată a fost cea de la Sănătate, unde tânărul Andrei Baciu a fost retras, pentru că în studenţie a pozat ca model pentru lenjerie intimă.

O altă propunere contestată de 20 de ONG este Marius Bostan, propus ca ministru al Societăţii Informaţionale. Acesta susţine site-ul inliniedreapta.ro, "ce promovează un discurs al urii profund discriminatoriu", spun oengiştii.  Organizaţiile semnatare spun despre acest site că "promovează un discurs al urii profund discriminatoriu", pe când unul dintre criteriile pe care ar trebui să le îndeplinească membrii viitorului guvern este să nu fi promovat şi să nu promoveze un discurs discriminatoriu, bazat pe ură.

A leşinat înainte de audieri

Audierea în comisiile parlamentare a lui Vasile Dâncu, propus pentru postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a fost amânată pentru că acesta a suferit o cădere de calciu, potrivit unor surse politice. Potrivit surselor citate, Vasile Dâncu a fost consultat la Parlament de un echipaj SMURD care este detaşat permanent la această instituţie, după care a fost dus cu o ambulanţă la Spitalul Universitar de Urgenţă. Sursele citate au declarat că, ajuns la spital, Dâncu a solicitat să meargă la o clinică privată pentru a face investigaţii, iar la acest moment starea sa este stabilă.

Program schimbat din mers

Dacian Cioloş a fost nevoit să schimbe din mers programul de guvernare, după ce a primit critici din partea politicienilor. Acesta îşi propusese, de exemplu, să comaseze alegerile locale cu cele parlamentare, dar a spus că renunţă la propunere. Premierul desemnat a explicat că a preluat foarte multe din iniţiativele şi din "ideile străzii" pe care a vrut să le testeze, "unele dintre ele, poate cu mai puţine şanse de izbândă în această perioadă de un an de zile".

"Am preluat foarte multe din iniţiativele şi din ideile străzii, să spun aşa, ale societăţii civile, pe care am vrut să le testez. Asta a fost cererea cumva, directă sau indirectă, din parte multor organizaţii ale societăţii civile, a celor care au ieşit în stradă să avansez, înaintez aceste propuneri Parlamentului. Şi am avut şi data trecută, de asta am făcut două tururi, practic, la fiecare grup politic pentru a putea testa pentru a putea discuta legat de mai multe iniţiative. Unele dintre ele, poate cu mai puţine şanse de izbândă în această perioadă de un an de zile, dar a fost de datoria mea să pot să le testez", a spus Cioloş.

Premierul desemnat a mai explicat că programul de guvernare are o parte fixă care este cea constituită din acele 12 priorităţi şi acelea trebuie luate în considerare ca obiective.