Un medic cardiolog din Târgu Jiu şi-a turnat colegii de serviciu şi de facultate. Colaborarea cu Securitatea este dovedită de notele informative pe care medicul Vasile Brânzan le-a dat, cu patru nume de cod. Brânzan are la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) dosar şi de urmărit, dar şi de colaborator al Securităţii. Mai mult, acesta a fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, filiala Gorj. Brânzan şi-a turnat la Securitate prieteni, rude aflate în străinătate, colegi de facultate şi serviciu.

Dosarul lui Vasile Brânzan a fost deschis pentru „documentarea participării unui grup de studenţi de la Facultatea de Medicină Bucureşti la o manifestaţie studenţească cu caracter contrarevoluţionar“, în 1956. De atunci, Brânzan a avut mai multe misiuni, sub mai multe nume de cod.

Geamănu: A semnat ca să poată face facultatea!

Culmea este că acesta a acceptat să conducă Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, deşi era colaborator al fostei Securităţi!!! Vasile Brânzan a lucrat zeci de ani la Policlinica Târgu Jiu, la Cardiologie, şi mulţi dintre colegii săi au ajuns subiecte în notele informative. Dar, Brânzan a fost şi urmărit de Securitate şi chiar încarcerat până să facă Facultatea de Medicină.

Actualul preşedinte al asociaţiei, Ştefan Geamănu, îi găseşte o scuză celui care a avut patru nume de cod: angajamentul i-a permis să studieze medicina. „Domnul Brânzan şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte de anul trecut. Dânsul încă are calitatea de membru. Din câte ştiu a semnat un angajament pentru a putea face facultatea“, a spus Geamănu. Mai mult, actualul preşedinte nu s-a gândit că ar trebui să ia o măsură cu acesta. „Încă nu ne-a venit documentaţia de la Bucureşti. Nu ne-a cerut nimeni să-l excludem“, a declarat Ştefan Geamănu. De fapt, documentaţia a ajuns la asociaţie de anul trecut şi statutul prevede excluderea unei persoane ce a colaborat cu Securitatea.

Dosarul venit de la CNSAS, în posesia căruia am fost puşi de Constantin Ţăpuş, arată că documentele au ajuns şi la Asociaţie.

Recrutat de patru ori

Vasile Brânzan a ajuns în vizorul securităţii după ce a participat la o acţiune studenţească. A fost în închisoare, dar a fost descoperit de Gheorghe Catan, iar după ce a semnat angajamentul cu Securitatea a ajuns direct în anul IV la Medicină în Bucureşti. De-al lungul anilor şi-a turnat vecini, colegi de serviciu şi de facultate sub mai multe nume conspirative. George Stancu/George Stan- 1962-1968, Vlad Florea- 1969, Popa Valentin- 1971 şi Stancu în 1973.

Potrivit dosarului de la CNSAS,  „Titularul a fost recrutat de D.R. Oltenia, Serv. Raional Târgu Jiu, pentru încadrarea informativă a lui B.M., urmărit pentru activitate legionară. Ulterior este folosit pentru încadrarea informativ da unor foşti condamnaţi politic din Târgu Jiu şi pentru problema ,,Sănătate“. Asta se întâmpla în perioada 1962-1966.

Şi-a turnat colegii

În aceşti ani, medicul a dat note informative la Petre Puncescu, Iulian Răscol, Gheorghe Mija, Vasile Irod, Gheorghe Dănescu sau Ion Săndulescu. În 1960, medicul informează Securitatea că a fost deconspirat de un coleg de facultate.

Brânzan dă note şi după ce a fost admis la facultate, unde şi-a turnat colegi, printre care şi pe fiul prof. V.M., ministrul Sănătăţii de atunci. „După terminarea facultăţii de medicină este repartizat pe raza jud. Gorj, fiind preluat în legătura l.J. Gorj şi folosit în problema ,,Aparat de stat", în perioada 1968-1976, scrie în dosarul eliberat de CNSAS.

A mai dat informaţii despre o serie de medici, dr. G, dr. L sau despre V.O., fost condamnat politic, T.I., fost condamnat politic, T.A., fost în poliţie, V.A. Pe atunci lucra ca şi asistent medical la Circa I medicală, Târgu Jiu.

În 1976, acesta este propus pentru excludere din Securitate pentru că nu mai dăduse informaţii, însă revine, sub un alt nume. Din 1982 a început să raporteze la Iulian Răscol. „Dr. L. adoptat o poziţie necorespunzătoare şi în discuţiile purtate cu acesta i s-a părut a fi foarte duşmănos şi hotărât să părăsească ţara“, scria Brânzan.

Medicul l-a turnat pe un alt prieten al său, T.I., cu care povesteşte că era la restaurantul Braserie: „Am început si ne istorisim <aventuri din închisoare> întâmplări şi fapte petrecute, bineînţeles că T.I a vorbit mai mult, iar eu întrebam. Printre alte suferinţe indurate, deşi faptul mi s-a părut cam deplasat, aproape ireal, T.I. mi-a împărtăşit că în închisoare a fost supus aşa zisei reeducări şi anume că deţinuţii ca şi el maltratau pe alţii, colegi de închisoare cu scopul de a-i distruge moraliceşte şi de a-i face să-şi schimbe orientarea politică sau chiar ii loveau fără motive bine întemeiate“.

Medicul Vasile Brânzan sau agentul George Stan a avut drept misiune şi Dispensarul TBC Târgu Jiu, de unde trebuia să extragă materiale ce interesau pe cei de la Securitate.

,,Sursa vă informează că îl cunoaşte de mai mult timp pe numitul S.V., tehnician la spitalul de la Sadu. îl cunoaşte bine pe dr. G. 1., cu care a fost coleg de şcoală. Pe viitor sursa va putea stabili diferite aspecte privind relaţiile şi atitudinea acestora".

Sursa: dosar CNSAS

UN AGENT SINCER

Ofiţerul medicului Brânzan informa Securitatea că medicul este un agent de nădejde. „Agentul a dovedit că este sincer, că are calităţi de formare pentru această muncă, a respectat orele şi zilele de întâlnire programate de comun acord cu ofiţerul cu care a ţinut legătura şi s-a străduit si rezolve unele sarcini din această acţiune informativă“.

PROCES

Calitatea de colaborator al Securităţii trebuie dovedită în instanţă chiar dacă rapoartele CNSAS sunt destul de elocvente. În acest sens, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti este un dosar ce are drept obiect constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii a lui Brânzan. Următorul termen este 25 februarie.

SOLICITARE

Constantin Ţăpuş, fost membru al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, vrea ca şi actualul preşedinte, Ştefan Geamănu, să-şi asume public faptul că nu este colaborator al securităţii. „Cum să fiu colaborator, când eu am fost urmărit de ei“, a spus Geamănu.