Hectare întregi cultivate cu căpșuni la Polovragi au fost acoperite joi dimineața de zăpadă, după ce în zonă a nins de câțiva centimetri, asta în condițiile în care, puțin mai sus, la munte, stratul de omăt depășea o jumătate de metru în Rânca. Dacă în stațiune cabanierii se pregătesc de un weekend în care să îi primească pentru prima dată pe anul acesta pe turiști cu zăpadă numai bună de schiat, jos, în satele de la poalele munților, e jale mare. Oamenii se uită triști în grădini, acolo unde zăpada le-a acoperit culturile la care au muncit până acum.

Căpșunile sunt principala sursă de subzistență din zonă, trei sferturi din localnici având plantații de acest gen. Acum a nins, iar căpșunii arată precum ghioceii peste care a venit zăpada pe nepusă masă. „Până ieri toată grădina era albă de la flori, acum e albă de la zăpadă. Am lucrat la ele până înainte de Paști, că a fost vremea frumoasă și trebuiau îngrijite. Porniseră bine, dar uite că acum a venit zăpada. Legaseră rod multe dintre ele și de aia acum or să negrească. Nu mai rămâne nimic, dacă mai dă și gerul, așa cum se aude. Anul acesta cred că o să avem recoltă zero. Anul trecut am făcut vreo patru tone, deși și atunci au fost ploi. S-au stricat multe din cauza asta, dar tot ne-au mai rămas și nouă”, spune Monica Nanu.

În mijlocul peisajului hibernal, femeia se uită la cei peste 2000 de metri pătraţi din curtea casei cultivați cu căpșuni. Plantele de abia se mai văd de sub zăpadă, iar situația este similară în fiecare gospodărie din Polovragi.

„Am muncit toată primăvara la ele”

Claudia Mihăescu are sistem de irigare cu picătura pentru că, dacă nu a plouat toată primăvara, pământul era afectat de secetă, iar cultura de căpșuni risca să fie compromisă. Acum a venit zăpada și a „rezolvat” totul. „Sper să nu fie afectate 100%, să mai rămânem măcar cu alea neînflorite pentru că ele pot să dea rod mai încolo, când se va mai îndrepta vremea. Am muncit toată primăvara la ele și e o muncă grea pentru că trebuie îngrijite cu sapă din aceea de-a mică. Totul se face manual, zi de zi. Dacă o să vină gerul le va compromite în totalitate. M-au și sunat unii clienți de la București să mă întrebe cum se prezintă cultura că știau că e vremea rea la noi în zonă. Le-am spus că așteptăm să treacă valul acesta de frig și după aceea vedem cu ce mai rămânem”, spune Claudia Mihăescu. Femeia a plantat în grădină și porumb, iar boabele deja încolțiseră. Peste câteva zile urma prima prașilă, dar, după ninsoare va urma o nouă reînsămânțare. „Deja au frunzele galbene, nu o să reziste zăpezii și frigului pentru că și porumbul, ca și căpșunul, iubește căldura. Pentru ele nu e bine deloc la frig”, spune femeia.

Şi pomii sunt afectaţi de frig

Cine crede că livezile cu pomi au scăpat se înșeală. Localnicii au privit cu îngrijorare cum peste merii în floare sau peste cireșii care deja au legat rod se așterne stratul de zăpadă. În zonă termometrele au arătat cel mult 2 grade Celsius, prea puțin pentru ca răul cel mare să nu se întâmple. „E o soluție cu care dacă stropeai pomii mai din timp le întârziai cu câteva zile înflorirea. Pe unii am apucat să dau, pe alții nu. Unii sunt înfloriți și vor pierde rodul, alții sper să reziste până săptămâna viitoare și să scape cu bine. Avem cireșii și vișinii care au deja fructele legate. Păi, ce cireșe să mai facă dacă au zăpadă pe crengi? Vedem cu ce-om rămâne, dar nu e bine”, a spus un localnic.

Demersuri pentru a primi despăgubiri

Oamenii i s-au plâns deja primarului Gheorghe Epure, care promite că va face demersuri la Prefectură și Consiliul Județean, chiar și la Guvern, pentru despăgubirea celor afectați de vremea rea. „Zăpada de acum afectează tot ceea ce e în floare, în special căpșuna care este la sol ca și fruct. La noi trei sferturi din populație desfășoară această activitate de creștere a căpșunilor, este o agricultură de subzistență și fără roade oamenilor le va fi greu. În fața urgiilor naturii e foarte greu să te aperi și tocmai de aceea sperăm că vor putea fi despăgubiți. Noi vom face demersuri în acest sens”, a menționat edilul.

Galerie foto