Romii din „Rudăria” existentă la Baia de Fier au posibilitatea de a-și spăla gratuit hainele, după ce autoritățile locale au implementat un program ce a presupus inclusiv amenajarea unei spălătorii. Nimeni nu plătește un leu, deși beneficiarii cam strâmbă din nas și spun că preferă să își curețe „bulendrele” tot în familie, manual, la râu, așa cum era și pe vremea bunicilor. Clienții care vin la spălătoria Primăriei sunt însă destui, aceștia apreciind serviciile ce li se oferă.

Mașinile de spălat puse gratuit la dispoziția comunității de romi din Baia de Fier sunt în funcțiune încă de pe vremea fostului primar Constantin Mihuțescu, acesta accesând la vremea respectivă un program cu fonduri guvernamentale prin care a amenajat un drum în „Rudărie”, dar și o spălătorie și o baie publică. Fondurile de la proiectul respectiv s-au epuizat în timp, dar baia și spălătoria au primit finanțare de la bugetul local. Actualul edil, Dumitru Turbăceanu, spune că nu e vorba despre niște cheltuieli mari și, ca urmare, bugetul nu e afectat prea mult dacă menține în funcțiune mașinile de spălat puse la dispoziția romilor. „Dacă e să ne comparăm cu alte zone, din ceea ce am văzut eu pe la televizor, noi avem o comunitate curată și ne dorim să fie și mai curată. Costurile de la buget sunt de 400 – 500 de lei, cât dăm lunar pe detergent, precum și salariul pe care îl dăm angajatului care deservește și baia publică, la care se mai adaugă costurile cu energia și cu lemnele pentru centrala termică”, declară primarul.   

La spălătorie este toată ziua vânzoleală pentru că țigăncile vin și își lasă sacii cu rufe murdare, după care revin peste câteva ore și le iau spălate gata. Se interesează mai întâi câte persoane sunt în fața lor și cam când le vine rândul, după care pleacă acasă liniștite ori așteptă chiar un telefon pentru a fi anunțate că pot să vină să își ridice hainele. „De multe ori e aglomerat și stăm la rând. Fiecare așteaptă după cum are rândul. Se pune un bon de ordine pe sacii cu haine și  astfel rufele intră la spălat. Eu am norocul că stau aproape de spălătorie și vin și întreb dacă sunt gata sau nu. Câteodată îl mai rog pe angajatul de aici să mă sune dacă le termină mai devreme sau îi spun că plec de acasă și să îmi lase vorbă când să trec după ele, dar e foarte bine că e cineva care să le spele pentru că scăpăm de o grijă”, spune Doina Irinoiu, una dintre localnicele din „Rudărie”.

Nemulțumiții

În comuna în care chiar și premierul Victor Ponta își are domiciliul pe buletin, deși nimeni nu își mai aduce aminte când a trecut ultima dată pe acolo, nu toată lumea apreciază inițiativa autorităților de a le spăla gratis rufele țiganilor. Primele persoane nemulțumite sunt chiar țigăncile mai în vârstă, care se jură că mașinile de spălat nu curăță hainele așa de bine ca ele. Maria Munteanu a spălat o viață întreagă la cadă și în albia Galbenului, unde are loc și procesul de limpezire. „Nu poate mașina de spălat să curețe așa ca mine. Unele sunt așa de murdare că nici cu mâna nu se curăță. Pe la manșete, pe jos, pe la guler, nu le curăță mașina niciodată așa cum trebuie. Rămâne murdară și așa că e mai bine să le spăl eu de mână” spune femeia.

Un vecin al ei are o soluție și mai „ecologică”. Lasă hainele direct în albia râului, sub un bolovan și le ia a doua zi, convins că au fost curățate bio 100%. „Vin cu hainele, le pun în apa asta a râului, pun bolovani peste ele și le las așa până mâine în apă. A doua zi vă spun eu că e ca nouă. Nu pun detergent, balsam, ce se mai pune la mașina de spălat, nimic, nimic. Numai apă curată de la Dumnezeu, care curăță și hainele astea. Păi pantalonii de pe mine i-am dus la mașină la spălat și i-am luat murdari, că se și vede, nu au două zile de când au fost spălați. Ia să îi fi lăsat eu sub bolovan aici în râu…”, spune Dan Bălășoiu, localnicul care a găsit metoda cea mai simplă de a spăla hainele.

Printre romii care stau în amonte de Peștera Muierilor există însă și proprietari la propriu de mașini de spălat. Oamenii și le-au cumpărat acasă, fiind nemulțumiți de serviciile gratuite ale Primăriei. „Mi-am luat eu mașină acasă și spăl eu cu ea. Pun eu detergent acolo cât trebuie că ăștia la primărie nu pun întotdeauna la cât de multe haine bagă. Nu le-am mai dus la ei la spălat că nu mi-a plăcut cum le făceau”, spune Mioara Linguraru.

Angajatul Primăriei, Gheorghe Câțu, spune că el respectă gramajul din instrucțiuni și nu crede că oamenii ar avea ce să-i reproșeze. „Scrie la instrucțiuni că se pun 100 de grame de Dero la ciclul de spălare, 100 de grame pun și eu. Aș pune mai mult dar nu am de unde, iar de pus mai puțin nici nu e vorba. Întrebați oamenii care vin și stau aici la coadă la spălat rufele să vedeți că nu se vor plânge. Cei care spun că nu le convine nici nu trec pe aici. Aia suferă cu capul, au probleme”, explică salariatul respectiv.