Cea mai înaltă curte de apel din Scoţia a decis miercuri că suspendarea Parlamentului britanic de către premierul Boris Johnson este ilegală, determinând apeluri ca parlamentarii să îşi reia activitatea, în timp ce guvernul şi legislativul se confruntă asupra viitorului Brexitului, relatează Reuters.

Curtea a decis împotriva deciziei lui Johnson de a suspenda sctivitatea Parlamentului începând de luni, 9 septembrie, până pe 14 octombrie, o lovitură pentru guvernul care vrea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană la termenul stabilit, 31 octombrie, cu sau fără acord.

Cu doar şapte săptămâni rămase, guvernul şi Parlamentul sunt în conflict în privinţa viitorului Brexit, posibilele rezultate fiind de la ieşirea din UE fără acord la organiarea unui nou referendum care ar putea anula Brexitul.

”Cerem ca Parlament să fie reconvocat imediat. Nu poţi încălca legea cu impunitate”, a spus parlamentarul Partidului Naţional Scoţian Joanna Cherry, care a condus acţiunea în justiţie, după ce curtea de apel a decis să prorogarea trebuie să fie anulată.

Guvernul va contesta decizia la Curtea Supremă, cea mai înaltă instanţă din Marea Britanie, iar un oficial a spus că Johnson crede că Parlamentul rămâne suspendat până la o decizie a curţii respective.

Într-o transmisiune pe Facebook, Johnson a citit o întrebare din partea unui alegător care a spus că acesta conduce un guvern autoritar şi a întrebat: ”De ce un autoritarism intern dezvoltat local este mai bun decât domnia UE?”

Premierul a răspuns: ”Trebuie să vă contrazic respectuos în caracterizarea guvernului. Încercăm să implementăm rezultatul referendumului din 2016”.

Cu toate acestea, un grup de parlamentari din opoziţie s-a adunat în faţa Palatului Westminster, cu o istorie de 800 de ani, cerând reconvocarea parlamentarilor.

Johnson a anunţat pe 28 august că Parlamentul va fi prorogat, afirmând că guvernul vrea suspendarea pentru a putea lansa o nouă agendă legislativă.

Oponenţii săi afirmă că motivul real al suspendării este oprirea dezbaterilor şi a opoziţiei faţă de planurile sale pentru Brexit.

La curtea de apel din Scoţia au fost prezentate documente potrivit cărora Johnson s-a gândit la prorogare cu săptămâni înainte să îi solicite oficial reginei Elizabeth să suspende legislativul.

Buckingham Palace a refuzat să comenteze decizia curţii, arătând că este o problemă a guvernului.

Dominic Grieve, unul dintre cei 21 de rebeli ai Brexitului care au fost excluşi săptămâna trecută din Partidul Conservator, a spus că dacă Johnson a indus-o în eroare pe regină, ar trebui să demisioneze.

Johnson a respins acuzaţiile opoziţiei conform cărora refuză în mod nedemocratic dreptul Parlamentului de a dezbate Brexitul.

Încercarea lui Johnson de a ieşi din UE cu sau fără acord, pe 31 octombrie, a întâmpinat obstacole: Parlamentul i-a impus să amâne Brexitul până în 2020 dacă nu încheie un acord, în timp ce un nou Partid pentru Brexit riscă să atragă alegători ai conservatorilor.

După trei ani de criză a Brexitului, politica britanică este în criză, premierul fiind blocat de Parlament. De asemenea, în cărţi sunt fie organizarea de alegeri fie a unui al doilea referendum.

Judecătorii scoţieni, care fac parte din  sistemul legal britanic, au decis că principalul motiv al suspendării Parlamentului este să blocheze parlamentarii şi să îi permită lui Johnson să aplice o politică a Brexitului fără acord.

”Este un caz evident al unui eşec clar de respectare a standardelor general acceptate pentru comportamentul autorităţilor publice”, a conchis unul dintre judecători, Philip Brodie, potrivit rezumatului verdictului.

Judecătorul James Drummond Young a constatat că ”singura concluzie care se poate trage este că guvernul britanic şi premierul au dorit să restricţioneze Parlamentul”.

Săptămâna trecută, Înalta Curte a Angliei şi a Ţării Galilor a respins o contestaţie similară, afirmând că este o chestiune politică, nu judiciară.