Gorjul poate primi, în următorii ani, sute de milioane de euro pentru reconversie industrială. Vorbim de mult trâmbițata tranziție justă, mecanismul creat de Comisia Europeană pentru a asigura trecerea de la energia pe cărbune la activități mai prietenoase cu mediu. Autoritățile locale și județene nu par prea interesate de acest subiect, în condițiile în care banii pot fi atrași doar în baza unor proiecte viabile. „România nu-şi mai poate permite să piardă bani europeni, iar aceste sume sunt vitale pentru viitorul Gorjului”, atrage atenția fostul prefect Victor Banța, secretar general adjunct în Ministerul Dezvoltării.

Europa își propune să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar Gorjul va fi unul dintre județele puternic afectate de ambițiosul program Green Deal. Și asta pentru că suntem o zonă monoindustrială, care depindem de cărbune, autoritățile fiind incapabile să atragă și alte investiții.

Unde vor ajunge banii

Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galaţi şi Mureş sunt judeţele din România eligibile pentru finanţare europeană nerambursabilă din Fondul pentru o tranziţie justă (757 milioane de euro).

Din acest fond pot fi finanțate investiții în producție ale IMM-urilor sau startup-urilor în zonele afectate, în proiecte energetice din sfera energiei regenerabile, în decontaminarea siturilor afectate, în asistarea celor care își vor pierde locurile de muncă și în reconversia lor.

„Proiect salvator”. Ce fac autoritățile?

Accesul la milioanele de euro se realizează prin pregătirea unor planuri creionate pe o perioadă de zece ani. Comisia Europeană a aprobat deja cererea României pentru acordarea de sprijin în pregătirea planului său teritorial pentru o tranziţie justă.

Trebuie spus că planurile vor fi întocmite împreună cu autorităţile locale din regiunile afectate și vor fi transmise apoi Comisiei Europene, spre aprobare. Criza globală de sănătate a înghețat însă discuțiile despre acest subiect sensibil.

„Am ajuns în punctul în care România nu-şi mai poate permite să piardă bani europeni, iar aceste sume sunt vitale pentru viitorul Gorjului. (...) În acest context, constituirea unei Asociaţii de Dezvoltare Inter-comunitară la nivelul judeţului Gorj, constituită din acele localităţi care sunt şi vor fi afectate şi pe care propun să se numească Jiul de Sus, devine vitală pentru atragerea resurselor de finanţare nerambursabile, pentru că aceasta va avea mari şanse să devină Organism intermediar în gestionarea proiectelor finanţate din această resursă”, susține Victor Banța, secretar general adjunct în Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţie.

Proiectul nu a ajuns însă la urechile autorităților locale. „Din păcate, acest proiect nu a fost nici măcar dezbătut la nivelul consiliilor locale, nu am avut trecere nici la Consiliul Judeţean, deşi există iniţiative depuse încă de la sfârşitul anului 2018. Vreau să cred că de această dată vom avea înţelepciunea de a da curs acestui proiect salvator, pentru că nu mai putem sta pur şi simplu cu mâinile-n sân, uitându-ne la declinul Gorjului”, susține fostul prefect Banța.

SPRIJIN

Următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene (2021-2027) va investi substanţial în obiectivele legate de climă şi de mediu. Comisia Europeană a propus ca 25% din valoarea totală a bugetului să fie procentul destinat acţiunilor climatice şi cheltuielilor legate de mediu efectuate în cadrul diferitelor programe.