Mihaela Greblă, unul dintre avocaţii lui Dian Popescu, a declarat ieri într-un interviu că nu sunt probe pentru reţinerea liderului PNL Gorj şi a fratelui său Gabriel Popescu.

Reporter: Ce informaţii aveţi?

Mihaela Greblă: Nu pot să spun nimic acum, au extins cercetările și pentru dare de mită. Se referă la o sumă de 70 de milioane lei vechi pe care ar fi dat-o  Dian Popescu primarului în decembrie 2008 în vederea obținerii contractului pentru baza sportivă.

Rep: Cum se probează?

M.G.: Cu nimic, cu declaraţia unui martor.

Rep: Şi fratele ce legătură are?

M.G: Fratele a încheiat nişte procese verbale de custodie pentru niște materiale care trebuiau să fie înglobate în lucrarea de la Peștișani, nu a putut fi începută lucrarea și au fost depozitate la trei firme, depozitate în baza unor contracte de, zic în ghilimele, custodie. De fapt, contractele erau fără plată, în baza relațiilor de prietenie și de colaborare cu administratorii firmelor respective.

Rep: Ce spun clienții dumneavoastră despre toate aceste acuzații?

M.G.: Sunt șocați. Suntem șocați noi, în general.

Rep: Martorul cine este, un apropiat al primarului?

M.G.: Nu, un funcționar de la primărie.

Rep: Care a văzut că a luat banii?

Nu am văzut declarația. Care a zis că s-a dat o sumă de bani. Probă e mult spus. Sunt niște simple declarații ale unor martori care sunt contrazise de înscrisurile pe care noi le-am propus la dosarul cauzei. Nici măcar un indiciu.

Rep: Este acuzat şi de complicitate. Ce probe sunt?

Nici pentru complicitate la abuz în serviciu nu există. Nu poate să îi impute că a luat un avans pentru executarea lucrării pentru că era prevăzut avansul în contract. În momentul de față este acuzat de complicitate la abuz, dare de mită și uz de fals, iar fratele, Gabriel Popescu are fals, în sensul că a consemnat date nereale în acel proces verbal de custodie. Asta înseamnă că a încheiat un contract cu Puiu Mihai, de exemplu, unul dintre administratorii firmei unde a lăsat niște cărămidă și în procesul verbal zice las cantitatea de cărămidă și ăla semnează că a primit cantitatea, fără nicio obligaţie. Deci, ca să poți să fii învinuit de fals sau de uz de fals înscrisul respectiv trebuie să cuprindă afirmații neadevărate și să producă consecințe juridice. Păi care erau consecințele juridice? Materialele le luase, le plătise și fuseseră înglobate. Care era chestia că eu îmi cumpăr acum o rochiță și o las la prietena mea pentru 24 de ore sau pentru o lună?