Cea de-a 22 ediţie a Festivalului Internaţional al Artelor Vizuale GORJFEST 2011 s-a încheiat aseară. După zece zile, cei 36 de artişti din Germania, Franţa, Spania, Bulgaria, Turcia, Serbia, Republica Moldova, Ucraina şi România au lăsat patrimoniului cultural al comunităţii un număr însemnat de lucrări – pictură, sculptură, fotografie şi film documentar - care, împreună cu cele din anii precedenţi, vor constitui Muzeul GORJFEST.

Pentru moment muzeul se află la stadiul de promisiune a actualilor reprezentanţi ai Consiliului Judeţean. De remarcat că, dacă se va înfăptui, muzeul va fi o premieră naţională, fiind primul muzeu de artă contemporană, realizată în cadrul acestui gen de acţiuni, din România.

Logica CJ Gorj: mai mulţi artişti, mai puţine fonduri

Iniţiatorul şi realizatorul, an de an, al festivalului, gorjeanul Teodor Dădălău, a explicat că “acţiunea a fost concepută iniţial ca salon naţional de fotografie tocmai din dorinţa de a realiza o bază de date care să cuprindă arealul tradiţional care ne alătură locaţiilor de interes ale lumii“. După ce a strâns laolaltă mai toate artele vizuale, manifestarea a devenit internaţională, artişti consacraţi din toate colţurile lumii exprimându-şi în fiecare an intenţia de participare.

Graţie acestei ediţii, “Gorjul are cu 36 de ambasadori mai mult“, preciza la festivitatea de închidere Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj.

Prezenţi, de asemenea, la închidere, primarul oraşului Tg.Jiu, Florin Cârciumaru, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Râbu, au cerut ca ediţiile următoare ale festivalului să-şi multiplice numărul de participanţi. Cu toate acestea, logica bugetului alocat de către cele două instituţii administrative este invers proporţională cu solicitările, având în vedere faptul că, deşi prezenţa internaţională la festival a crescut de la an la an, tot în acelaşi ritm s-au diminuat şi fondurile alocate.

Şi prefectul Liviu Andrei a venit cu propuneri, arătând că cele zece zile pe care le petrec artiştii în Gorj, în fiecare toamnă, nu sunt suficiente pentru ca aceştia să-şi formeze o imagine completă asupra calităţilor locurilor şi oamenilor de aici. Totuşi, sprijinul oferit de prefectura Gorj festivalului constă doar în punerea la dispoziţie a sălii pentru festivitatea care marchează finalul fiecărei ediţii.

Filmul GorjFest 2011 va face înconjurul Europei    

Odată încheiat festivalul, a fost desemnat directorul artistic al următoarei ediţii: GorjFest 2012 va beneficia de o selecţie riguroasă a plasticianului român Gelu Costea. Până în toamna viitoare, expoziţia realizată, împreună cu documentarul semnat de scenograful bulgar Tatyana Alahverdzieva, îşi vor urma traseul expoziţional în cele nouă ţări reprezentate la această ediţie, înfăptuind ceea ce spunea realizatorul festivalului: “nu conservarea, ci tocmai ruperea graniţelor dintre noi şi lume este cel mai loial garant al promovării identităţii noastre până la locul pe care-l merităm între valorile lumii…“ 

Pe lângă faptul că festivalul a beneficiat pentru prima dată şi de finanţare din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, GorjFest a avut parte şi de o altă premieră: prezenţa unor critici de artă consacraţi, care au evaluat acţiunea, atât din punct de vedere al organizării, cât şi din cel al valorii ca reper în arta contemporană, criticul Alice Dinculescu şi cronicarul spaniol Blasco Arturo Garzaran.

Un adevărat succes

“Surprinzător şi splendid“ – au fost distincţiile acordate de către criticul Alice Dinculescu. De altfel, cea mai corectă definiţie a festivalului a fost dată tot de către Alice Dinculescu: “Prin GorjFest, ţara lui Brâncuşi a pus la cale un lucru extraordinar: prezenţa celorlalte ţări acasă la Brâncuşi“, definiţie care ar trebui să trezească la realitate administraţia locală. Părerea criticului de artă este împărtăşită de participanţii la festival: prezent pentru a treia oară în Gorj, Yordan Kisyov, cunoscut pentru parteneriatul permanent cu Luvru, apreciază că “natura a dat totul acestor locuri şi, dacă acestea nu reprezintă încă în lume ceea ce merită, atunci vina aparţine cuiva... “.

Un lucru extraordinar, pe care nu se cuvine să-l uităm nescris, este surpriza cu care natura şi-a adus aportul la această ediţie: spre uimirea tuturor, cele zece zile petrecute la hotelul Mina din Rânca le-au oferit artiştilor o succesiune rapidă a celor patru anotimpuri - au găsit brânduşe în pădurea de lângă hotel, au prins soarele de vară pe terasă în timpul lucrului, de asemenea câteva ploi tomnatice şi, la plecare, zăpadă de-o palmă: “Ţoţi cei de-acasă vor dori să vină aici după ce vor afla asta“, a spus ceramistul Victoria Sclifos. 

GorjFest a fost încununat de expoziţia vernisată la Galeriile municipale de artă. Lucrările, picturi, sculpturi, grafică, au adunat un public nu doar numeros, dar din categorii diferite de vârstă şi mediu, de la oameni de cultură la elevi şi studenţi şi persoane care au aflat de acţiune din presă şi afişe. Mai ales aceştia din urmă au fost cei care au îndrăznit să întrebe ce înseamnă GorjFest. Răspunsul nu s-a lăsat aşteptat, cronicarul Arturo Garzaran explicând, odată cu esenţa fiecăreia dintre lucrări, că proiectul care poartă această denumire şi oamenii care l-au dus la capăt “sunt vinovaţi de excelenţă “desăvârşind fără plată promovarea acestor locuri. Locuri care “stârnesc artiştilor curiozitate şi emoţii, dar mai ales intimidează prin prezenţa pretutindeni a lui Brâncuşi“ (Alice Dinculescu).

PREMII

Micşorarea bugetului destinat festivalului de către instituţiile care-l revendică a făcut ca organizatorii să solicite sprijin oriunde a fost posibil, lucru care a dovedit că multe alte instituţii şi firme private recunosc valoarea acţiunii şi au aderat la organizare. Anul acesta, inclusiv elitei politice gorjene i-a fost solicitat ajutorul pentru premierea artiştilor. Senatorul Toni Mihail Greblă şi deputaţii Cosmin Popescu şi Severus Militaru au fost, însă, singurii care au consimţit să contribuie.