Primarul din Tismana, Marian Slivilescu, nu mai pare convins să candideze și la alegerile de anul viitor. Este edil în oraș de două mandate, dar spune că nu a făcut tot ce și-a propus el și ce își doresc oamenii, așa că ia în calcul să se pensioneze. În plus, o problemă de sănătate l-ar putea împiedica să-și dedice tot timpul activităților din primărie. Marian Slivilescu a explicat, la Radio Infinit, că este dezamăgit și de partid.

Reporter: Sunteți decis? Veți candida în 2020?

Marian Slivilescu, primarul orașului Tismana: Nu sunt hotărât dacă voi mai candida la alegerile următoare. În primul rând, pentru că trebuie să trag linie la sfârșitul acestui mandat și să văd eu dacă merită să mai candidez și, în al doilea rând, pentru că mă apropii de vârsta pensionării și dacă cumva noua lege a pensionării ar fi favorabilă mie, în sensul că aș putea să mă pensionez, mă bate acest gând.

Rep.: De ce ați vrea să vă retrageți acum?

M. S.: Este o muncă epuizantă. Fără program, nu ai sâmbete, nu ai duminici, nu ai ore libere. Ești în permenanță la dispoziția cetățenilor, în mijlocul evenimentelor. Mă apropii de o vârstă la care e nevoie să-i încurajăm pe cei tineri. Dacă o să candidez, nu m-aș înconjura decât de tineri. Al lor este viitorul și e bine să participe cât mai mult la conducerea localității.

Rep.: V-a dezamăgit și partidul? V-a supărat?

M. S.: Sigur că sunt și supărări. Nu e vorba de partid. Niciun partid nu este suficient de apropiat de membrii săi atunci când au probleme. La victorii și la mulțumiri, sunt toți lângă tine. La greutăți și la necazuri, te descurci singur. E o concluzie pe care am tras-o în cei 7 ani de mandat. Vreau să vă spun că este greu de presupus că cineva poate să fie suficient de apropiat de localități.

Rep.: De unde vine această dezamăgire?

M. S.: Sunt multe probleme care durează mult. Cele mai mari piedici în calea rezolvării problemelor vin de la instituțiile publice, de la instituțiile statului. Sunt atâtea hățișuri, atâtea legi, proceduri, opreliști care ni se pun din partea instituțiilor publice încât mi se face lehamite de așa ceva. M-am descurcat extrem de ușor când a fost vorba de privat. Când am ajuns să apelez la instituțiile statului, am avut întotdeauna refuzuri și opreliști. Cea mai mare pierdere de timp și de bani în administrație este lupta instituției primăriei cu celelalte instituții ale statului.

Rep.: Va avea PSD cu cine să vă înlocuiască?

M. S.: PSD e un partid mare și hotărăște ce va face. Știți cum se spune: Lac să fie, că broaște sunt destule! Încă o dată, nu sunt sigur 100%. E vorba și de o problemă de sănătate care, dacă se va accentua, nu voi putea să mă mai angajez în bătălia asta politică, dar progresul modest pe care eu îl văd mă face să renunț. N-am făcut, din păcate, ce și-au dorit oamenii, dar nici ce mi-am dorit eu, iar lucrul ăsta, la un moment dat și la o anumită vârstă, e dureros.