România este singura ţară din Europa care reuşeşte să dea timpul înapoi. Este „meritul” lui Liviu Dragnea şi al unei găşti de profitori de lângă el. Anul 2018 seamănă din multe puncte de vedere cu anul 2003, cel în care puterea lui Adrian Năstase era absolută. Şi atunci, Năstase folosea instituţiile statului pentru a controla presa. Dragnea este abia la început din punctul ăsta de vedere, dar dreptul la liberă exprimare se va degrada accelerat în următoarea perioadă.

Ziariştii cu vechime au mai trecut prin asta. Au trecut prin perioada în care Garda Financiară mergea la ziare şi televiziuni, lua copii ale contractelor de publicitate şi le ducea la baronul local. Urmau telefoane la toţi clienţii de publicitate, să rezilieze contractele cu presa neprietenoasă. În anumite zone ale statului era efectiv o teamă de Năstase. Am întâlnit chiar oameni care se temeau să citească la acea vreme „Evenimentul zilei”, să nu cumva să se afle şi să aibă probleme la serviciu.

Dragnea face paşi serioşi în această direcţie. După ce a transformat PSD într-un partid de maimuţe, ca să citez din clasici, după ce şi-a subordonat multe instituţii ale statului, îşi va face din presă o ţintă. Din toată presa.

Deocamdată a început cu Realitatea TV. Luni în şir a vorbit ministrul Teodorovici despre cum va modifica Legea insolvenţei, astfel încât postul de televiziune care este de ani buni în insolvenţă să fie închis. Practic, a spus că reduce perioada de insolvenţă la cel mult trei ani. Intrarea în faliment ar fi însemnat pentru Realitatea TV pierderea licenţei de emisie.

Patronul postului, Cozmin Guşă, băiat orientat, s-a dus cel mai probabil la negocieri. I s-a pus condiţia să scape de Rareş Bogdan, ceea ce s-a şi întâmplat marţi-miercuri. Fără Rareş Bogdan şi invitaţii lui, postul de televiziune nu mai deranjează PSD, aşa că Dragnea şi Teodorovici ar putea uita de termenul de trei ani.

Românii sunt mult prea toleranţi la abuzurile politicienilor. Atunci când se exagerează însă, mămăliga explodează. Ori la vot, ori în stradă. Să nu uităm că după 2003 a urmat 2004, când Adrian Năstase a pierdut alegerile, deşi avea tot aparatul de stat sub papuc. Şi aproape toată presa. Între timp, a mai apărut un inamic al cenzurii, numit Internet, cu filialele lui facebook, bloguri etc. Închiderea emisiunii „Jocuri de putere” va însemna deschiderea altor canale de comunicare. Este o lege a firii, pe care Dragnea nu o poate abroga.