Anchetă DLAF pentru canalizarea de la Rânca. Ce s-a întâmplat cu trei milioane de euro!
Autorităţile de la centru s-au sesizat în ceea ce priveşte investiţia privind realizarea sistemului de canalizare de la Rânca, realizată din fonduri europene. Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) efectuează în această perioadă o acţiune de control în ceea ce priveşte implementarea acestui proiect. Un lucru este cert, acela că lucrările au fost încheiate încă de acum cinci ani, însă staţiile de epurare nu au fost puse în funcţiune până acum, iar apele uzate de la cabane şi celelalte imobile branşate ilegal, aşa cum spun primarii, nu sunt epurate şi se scurg direct în pădure.
Reţeaua de canalizare de la Rânca a fost realizată printr-un proiect PHARE 2006, pe fonduri europene, accesat de societatea Vârful Păpuşa SA, la care erau acţionari Consiliul Județean Gorj şi primăriile Baia de Fier și Novaci, dat fiind faptul că investiția se realiza pe teritoriul administrativ al celor două localităţi. Uniunea Europeană a investit circa 3.2 milioane de euro în acest proiect care cuprindea și realizarea telescaunului. Asociaţia a falimentat în 2014, iar sistemul de canalizare, care include şi patru staţii de epurare, a fost finalizat, dar nu a fost pus în funcţiune până acum. Autorităţile locale spun că de la falimentarea societăţii efectiv nu au ştiut prin ce modalitate să stabilească operatorul de canalizare, pentru că reţelele se aflau pe raza celor două localităţi.
Autorităţile locale vor să predea sistemul de apă și canalizare de la Rânca asociaţiei ADIA Gorj, astfel încât operatorul regional de apă și canal, societatea Aparegio, să se ocupe de gestionarea acestor sisteme. "Din punctul nostru de vedere, nu puteau să funcționeze pe un UAT două servicii publice sau doi operatori care să desfășoare aceeași activitate. Aici s-au încurcat puţin lucrurile atunci când am vrut să predăm și telescaunul, și canalizarea, adică efectele proiectului să le predăm către un alt operator. De aceea am făcut aderarea la ADIA, după ce societatea care le deținea a intrat în faliment. Deja Aparegio face inventarierea și în scurt timp Aparegio va prelua", a declarat Ion Manta, viceprimarul orașului Novaci.
Conform informaţiilor de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, lucrările au fost recepționate în data de 1 august 2011.
Staţiile, defecte
Trei dintre staţiile de epurare de la Rânca țin de Novaci, iar cea de-a patra de Baia de Fier. Aceasta din urmă nici măcar nu funcţionează, fiind defectă. Și aici autorităţile vor să predea partea lor din sistemul de canalizare la Aparegio, însă Consiliul Local s-a opus. Primarul Dumitru Turbăceanu spune că va reîncerca să obţină avizul consilierilor în următoarea şedinţă. Primarul spune că sunt beneficiari branşaţi ilegal la reţea. "Noi nu am dat autorizaţie la nimeni să se branşeze, care sunt branşaţi sunt ilegal. Ne-am făcut niște calcule ca să înfiinţăm o societate care să se ocupe de așa ceva, costurile sunt aproape triple faţă de preţurile Aparegio. Nici nu ai voie să pui doi operatori pe acelaşi UAT. E interzis. Cred că e o chestie și juridică, firma de insolvenţă care s-a ocupat trebuia să dea înapoi societății, nu primăriilor", a spus Dumitru Turbăceanu, primarul din Baia de Fier.
Autorităţile din Baia de Fier spun că au trimis notificări la cei branșați ilegal, dar că nu au aplicat până acum vreo sancțiune.
Risc
Departamentul pentru Luptă Antifraudă a pornit o anchetă cu privire la acest proiect. Mai exact, vrea să știe dacă există o autorizație de funcționare emisă pentru punerea în funcțiune a sistemului de colectare a apelor uzate în zona Rânca sau dacă proprietarii sistemului au făcut vreun demers în acest sens. Autorităţile locale din Baia de Fier și Novaci nu cred că ar putea ajunge în situaţia să returneze banii primiți de la Uniunea Europeană pentru implementarea proiectului. "Am aflat de acest control. Este exclus să dăm banii înapoi. E funcţională, atâta timp cât curge apă pe ea și nu e înfundată înseamnă că funcţionează. Acum că pe partea cealaltă sunt anumite discrepanţe... dar în niciun caz să dăm banii înapoi, exclus", a mai spus primarul Dumitru Turbăceanu. Investiţia cu probleme a fost realizată pe mandatul fostului primar.