Un ambulanțier din Gorj s-a ales cu amendă penală fiindcă a refuzat să restituie banii primiți în plus, din greșeală, la salariu. 

Bărbatul a fost trimis în judecată pentru „însușirea bunului ajuns din eroare la făptuitor”.

În luna decembrie 2020, o angajată de la Salarizare a virat, din eroare, în conturile a şapte angajaţi ai Ambulanței, alte sume decât cele menţionate pe statele de salarii aferente lunii noiembrie.

Inclusiv inculpatului, angajat în funcţia de ambulanţier din anul 1997, i-a fost virată în mod necuvenit suma de 2.000 de lei.

„Din statul de plată aferent lunii noiembrie 2020 rezultă că inculpatul avea de încasat suma de 5.814 lei, însă, din eroare, i-a fost virată suplimentar suma de 2.000 lei, aspect confirmat de extrasul de cont bancar emis la data de 15.12.2020”, potrivit rechizitorului.

Bărbatului i s-a adus la cunoştinţă faptul că s-a produs o eroare la compartimentul RUNOS privind plăţile drepturilor salariale, însă acesta a refuzat să restituie banii către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj.

Ambulanțierul Cristinel Popa a primit o amendă penală de 3.000 de lei, instanța de la Târgu Jiu dispunând amânarea pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani.

Decizia a fost contestată de Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj, care a solicitat o pedeapsă mai aspră, susținând că angajatul a dovadă de rea-credință.

„Desfiinţează în parte sentinţa penală atacată pe latură penală şi civilă şi rejudecând: Condamnă inculpatul Popa Cristinel la pedeapsa de 1.500 lei amendă penală, echivalentul a 100 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 15 lei. Obligă inculpatul Popa Cristinel să îi plătească părţii civile Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj şi dobânda legală penalizatoare aferentă sumei de 2.000 lei acordată de instanţa de fond, calculată de la data 15.11.2021 şi până la plata efectivă a acesteia. Definitivă”, a decis, pe 23 iunie, Curtea de Apel Craiova.

Deşi a recunoscut că a primit bani în plus la salariu, ambulanțierul a invocat tot felul de motive cu privire la neachitarea respectivei sume, deşi se află în posesia acesteia de o lungă perioadă de timp, a arătat instanța. „Susţinerile acestuia potrivit cărora nu a ştiut cui să facă plata sau în ce cont sunt evident nefondate, contul părţii civile fiind menţionat chiar pe adresa prin care i s-a cerut în mod oficial să restituie respectiva sumă de bani”, se arată în motivare.