Alin Chibulcutean este unul dintre jucătorii cu cele mai multe prezenţe în Liga I pentru Pandurii Târgu Jiu. Acesta a trecut pragul de 100 de meciuri în prima ligă la Pandurii Târgu Jiu, în urmă cu un an, după ce a fost consecutiv jucătorul cu cele mai multe minute jucate pentru echipa din Târgu Jiu, în sezonul trecut fiind integralist. Şi anul acesta Chibulcutean a fost la un pas de a fi integralistul echipei dar a lipsit de pe teren la un singur meci timp de 45 de minute. Chibulcutean este unul dintre cei mai constanţi jucători în ultimele trei sezoane de când se află la Pandurii, el fiind într-unul dintre acestea integralist iar în cel de-al doilea lipsind de pe teren la două partide din cauza unei accidentări. Deşi a mai avut probleme medicale pe parcursul celui de-al doilea sezon cu Pandurii, Chibulcutean a preferat să intre pe teren sub tratament medical atunci când era necesară prezenţa sa pe teren. 
Chibulcutean a reuşit să fie pentru a treia oară jucătorul cu cele mai multe minute jucate pentru Pandurii Târgu Jiu. Aflat de trei ani la Pandurii, Chibulcutean a reuşit an de an să evite suspendările şi accidentările fiind unul dintre cei mai constanţi jucători ca evoluţii pe teren şi prezenţe în primul unsprezece. Fundaşul central din Bistriţa a fost prezent pe teren câte 90 de minute la 33 de partide din ultimul sezon, lipsind doar primele 45 de minute ale jocului cu CS Otopeni din tur, aceasta fiind partida care i-a stricat statistica în recent încheiatul sezon, el putând să fie integralistul ligii I dacă juca toate cel 90 de minute. Deşi nu a fost accidentat, Chibulcutean nu a fost folosit la acel meci titular pentru că antrenorul de atunci al echipei Pandurii, Eugen Neagoe, l-a pedepsit pentru o prestaţie mai slabă la jocul din etapa precedentă cu Gaz Metan Mediaş încheiat cu scorul de 2-1 pentru gazde. 

Reporter: Cum ai cataloga apărarea echipei Pandurii în acest sezon, a fost peste cea din precedentul sezon?
Alin Chibulcutean: Apărarea noastră a fost întotdeauna una bună, chiar şi când nu aveam rezultate foarte bune am avut o apărare destul de bună. Dar dacă o echipă are apărare bună şi nu dă goluri nu are cum să câştige. Noi aici am mai suferit, au fost multe ocazii dar goluri mai puţine şi de aici şi lipsa de rezultate la unele jocuri. 
Rep.: Portarii au dat apărării şi în special vouă fundaşilor centrali acea siguranţă de care aveaţi nevoie acolo în apărare?
A.C.: Mingote şi Stanca sunt portari bun şi s-a văzut în acest retur pentru că ambii au apărat bine. Ne-au ajutat foarte mult şi de multe ori, când am mai greşit noi fundaşii ei au fost la post. Avem portari cu reflexe bune şi bine pregătiţi. Eu cel puţin aşa i-am simţit şi cred că au ajutat mult apărarea în returul care a trecut. Rep.: Tu ai avut probleme medicale sezonul trecut şi ai jucat de multe ori sub tratament pentru a nu lipsi de pe teren, mai ai astfel de probleme?
A.C.: Nu. Ceea ce am eu nu se mai vindecă pentru că e o problemă cu care trăieşti toată viaţa. De la o ruptură musculară, s-a desprins o piele care înveleşte muşchiul la picior şi nefiind tratată la timp s-a vindecat aşa şi s-a calcifiat acolo. De aceea apare o jenă atunci când fac efort prelungit, la două antrenamente pe zi sau la meciuri, dar nu e grav. Pot juca cu această problemă, mai fac o injecţie înainte de meci şi trec peste durere. Problema a apărut din perioada când jucam la Bistriţa, cred că de trei ani jumătate dar nu e grav şi mă pot antrena şi pot juca. Aici am jucat doi ani în aceleaşi condiţii. 
Rep.: Ai lipsit destul de puţin de pe teren de când ai venit la Pandurii, mai puţin de trei jocuri în trei ani, care e secretul longevităţii tale?
A.C.: Cred că doar trei meciuri am lipsit şi doar la unul dintre ele am stat pe bancă, fiind rezervă. Iar în primul sezon am jucat toate meciurile la Pandurii. De fapt şi la Bistriţa cât am fost la prima echipă a fost cam la fel, jucam toate meciurile, şi cu excepţia unei perioade scurte cât nu m-a dorit fostul antrenor, nu am fost deloc rezervă. Nu prea ştiu cum e să fi rezervă pentru că nu am avut ocazia să încep multe meciuri pe bancă!
Rep.: Dar cum e să fi titular atunci meci de meci, ai emoţii mari acolo pe teren?
A.C.: Nu. Deloc, pe teren intri şi joci, faci tot posibilul ca echipa să nu primească gol. Eu dacă stau pe bancă am emoţii mai mari, pentru că trăiesc altfel meciul acolo, la o altă intensitate, nu ştiu ce se va întâmpla pe teren, mai e şi presiunea pusă de cei din jur, antrenorii strigă, secunzii şi echipa tehnică îşi mai dau cu părerea. E destul de greu să fii pe bancă, să fii rezervă, mie îmi e foarte greu pentru că am emoţii mari acolo. 
Rep.: Dar nu te-ai simţit deloc obosit după atâtea meciuri jucate ca titular, n-ai simţit nevoia să iei o pauză?
A.C.: Ba da, m-am simţit obosit uneori, dar suntem profesionişti şi trebuie să ne facem datoria.