Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a lansat recent un mesaj tranșant în spațiul public în care critică deschis unele organizații de mediu, pe care le acuză că pun piedici proiectelor energetice strategice ale României. 

Burduja spune că că o mână de organizații, prin acțiunile lor în justiție și opoziția sistematică, riscă să afecteze grav securitatea energetică a țării și economia națională. Una peste alta, Burduja se victimizează și pune tunurile pe organizații și astfel nu mai este în vizor incompetența ministrului și nici mările proiecte energetice care sunt în aer. Și nu sunt contestate de niciun ONG. 

Un exemplu dat de ministru se referă la hidrocentralele aflate în construcție, dintre care unele sunt aproape finalizate, dar sunt blocate de decenii. La Bumbești-Jiu, în Gorj,  spre exemplu, centrala este gata în proporție de 98%, dar restul de 2% nu poate fi finalizat din cauza presupusei amenințări asupra unui rac care nu a fost niciodată văzut. La Răstolița, povestea se repetă, de această dată cu o lostriță. Burduja semnalează că aceste obstacole artificiale sunt nu doar absurde, ci și periculoase, pentru că întârzie dezvoltarea rețelei energetice și cresc vulnerabilitatea României în fața crizelor externe.

Proiectul Neptun Deep, considerat cea mai importantă inițiativă energetică a ultimului deceniu. Estimat să aducă peste 20 de miliarde de euro pentru România, a fost contestat în instanță de Greenpeace, care a invocat posibile vestigii antice aflate pe fundul Mării Negre, la peste 160 de kilometri de țărm și la adâncimi de sute sau chiar mii de metri. Ministrul ironizează ideea, spunând că pare o glumă, dar consecințele au fost cât se poate de reale: întârzieri, incertitudine și risc pentru o investiție colosală. Deși ONG-ul a pierdut în instanță, daunele de imagine și timpul pierdut rămân.

Un alt caz prezentat este cel al parcului fotovoltaic de la Arad, anunțat ca fiind cel mai mare din Europa. Cu o capacitate de 1000 MW și promisiunea de a asigura energie curată pentru 1,3 milioane de gospodării, acest proiect a fost blocat de un ONG obscur care a susținut că păsările ar putea fi deranjate. Ministrul subliniază absurdul situației, în condițiile în care nu au fost identificate păsări în zona respectivă, doar presupuneri fără fundament. Din cauza acestui demers, proiectul a stagnat, pierzând oportunități de finanțare și întârziind tranziția către energia verde.

În ceea ce privește energia eoliană, Burduja explică faptul că inclusiv aceste inițiative, considerate simbol al viitorului energetic sustenabil, sunt puse sub semnul întrebării. În unele cazuri, ONG-urile susțin că liliecii ar putea fi puși în pericol, deși zboară la altitudini mult sub cele la care funcționează turbinele. În altele, argumentele invocă prezența unor specii de șoareci sau șerpi de câmp afectate de fundațiile turbinelor. Ministrul consideră că aceste motive sunt rupte de realitate și contribuie doar la tergiversarea unor investiții esențiale.

Ministrul argumentează că blocarea acestor proiecte înseamnă subminarea independenței energetice a țării și prelungirea dependenței de sursele externe. În viziunea sa, România trebuie să fie o țară puternică, capabilă să producă și să furnizeze energie, nu să rămână la mila importurilor.